Comisia parlamentară de profil a examinat două rapoarte de audit ale Curții de Conturi

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat la data de 12 iulie curent, în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice, concluziile Raportului auditului conformității asupra utilizării resurselor financiare publice alocate pentru administrarea sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat în perioada anilor 2020-2022 și a Raportului auditului conformității asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către Consiliul Superior al Procurorilor în perioada 2018-2022.

Auditorii responsabili de misiunea de audit privind conformitatea utilizării resurselor financiare publice alocate pentru administrarea sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat au relatat Comisiei parlamentare despre rezultatele și constatările care au stat la baza formulării concluziilor generale, precum și a recomandărilor înaintate.

În perioada anilor 2020-2022, per total, au fost înregistrate 182 mii cazuri de acordare a asistenței juridice garantate de stat, pentru finanțarea cărora, din contul bugetului s-au utilizat 226,9 mil. lei. Cel mai mare număr de cazuri de acordare a serviciilor juridice a fost înregistrat în anul 2022 – circa 64 mii cazuri, fiind utilizate 92,7 mil. lei.

În cadrul ședinței au fost menționate cele mai relevante constatări expuse în raportul de audit. Necesitatea îmbunătățirii cadrului normativ, care pe alocuri conține viduri legislative, iar în alte cazuri admite interpretări diferite, au creat premise care au condiționat solicitarea excesivă a serviciilor juridice de către organele de drept precum și de către alți solicitanți.

Auditorii au menționat că responsabilii Oficiilor teritoriale, la acordarea asistenței juridice garantate de stat în funcție de nivelul veniturilor beneficiarilor, nu au respectat în totalitate normele prestabilite, nefiind solicitate și anexate la cerere certificatele obligatorii, în baza cărora se stabilește eligibilitatea beneficiarului, precum declarația cu privire la venituri, certificatul privind componența familiei și certificatul ce confirmă veniturile obținute din producția agricolă și zootehnică.

O altă abatere a fost constatată în cazul oferirii asistenței juridice agenților economici insolvabili, în pofida faptului că aceștia aveau desemnate persoane care le gestionau aspectele juridice și nu necesitau serviciile avocaților care să-i reprezinte.

Existența slăbiciunilor instituționale, atât în procesul de monitorizare a calității asistenței juridice prestate de avocați, cât și la aplicarea mecanismului de restituire a cheltuielilor aferente asistenței juridice acordate a determinat funcționarea defectuoasă a acestor procese. Auditul a constatat cazuri de neidentificare și de neîntreprindere a măsurilor de încasare la buget a costurilor asistenței juridice pasibile recuperării. Verificările selective de audit au relevat că iregularitatea respectivă este una sistemică, identificată în 10% din eșantionul verificat, ceea ce însumează 32 mii lei.

În final, Curtea de Conturi a constatat că organele de administrare ale sistemului de asistență juridică garantată de stat în perioada 2020-2022 au întreprins unele măsuri în vederea valorificării conforme a mijloacelor bugetare alocate, însă, în pofida efortului depus de conducerea instituțiilor, se atestă prezența unor carențe și iregularități aferente administrării sistemului de asistență garantată de stat.

Cu referire la cel de-al doilea raport de audit a conformității asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către Consiliul Superior al Procurorilor în perioada 2018-2022, auditorii CCRM au informat Comisia de profil despre constatările depistate.

În context, au fost evidențiate deficiențe și problematici la planificarea și utilizarea mijloacelor bugetare. Astfel, estimarea neconformă a necesităților reale pentru bugetare a determinat valorificarea de ansamblu a alocațiilor sub limitele precizate, la finele perioadelor de gestiune formându-se solduri de mijloace nevalorificate. Cele mai mari solduri nevalorificate s-au atestat la remunerarea muncii angajaților, de circa 1,6 milioane lei și la prestarea serviciilor – 1,16 milioane lei.

Efectivul limită de personal al Consiliului Superior al Procurorilor a fost aprobat în număr de 43 de unități. Gradul de acoperire a statelor de personal atestă un nivel scăzut de ocupare, de la 44,2% în anul 2018, până la 67,4% în anul 2022. Astfel, s-a atestat un proces complicat de angajare a resurselor umane, inclusiv din faptul că Consiliul Superior al Procurorilor este o instituție nou creată.

Auditul public extern a constatat că, în prezența unor viduri legislative, de către Consiliul Superior al Procurorilor a fost achitată indemnizația lunară în sumă totală de circa 762 mii lei unor membri, reprezentanți  ai societății civile din cadrul a două Colegii, în lipsa participării lor la ședințe. Ca rezultat, aceștia au fost remunerați pentru o muncă neprestată, în unele cazuri, aflându-se în afara hotarelor țării pe perioade îndelungate de timp.

Curtea de Conturi a conchis că Consiliul Superior al Procurorilor a asigurat parțial funcționalitatea controlului intern managerial,  ceea ce a determinat existența unor neconformități și abateri pe domeniile verificate, fiind înaintate 5 recomandări menite să îmbunătățească procesul de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public.

În final, Președinta Comisiei de control al finanțelor publice, Tatiana Cunețchi, a apreciat efortul Curții de Conturi și le-a mulțumit pentru că au inclus în programul său de activitate subiecte sensibile și importante pentru societate.