(INTERVIU) Alec Ignat: Cred că noul Guvern ar putea veni cu un set de măsuri orientate spre reducerea birocraţiei şi spre perfecţionarea continuă a cadrului de reglementare

Interviu realizat de Curentul.md cu Directorul general al „Tirex Petrol” S.A., Alec Ignat.

CURENTUL: Dle Ignat, recent „Tirex-Petrol” S.A. a marcat cea de-a 79-a aniversare de la fondare, fiind întreprinderea de pe piaţa produselor petroliere cu cea mai bogată istorie. Ce a însemnat această aniversare pentru Dvs. personal?      

A.I.: Eu sunt la cârma companiei al patrulea an, iar în această perioadă pentru mine „Tirex Petrol” a devenit o parte indispensabilă a sufletului, o activitate ce nu poate fi definită doar ca o simplă afacere. M-am ataşat sincer de companie şi simt acelaşi ataşament şi din partea multor colegi, lucru pentru care le mulţumesc din suflet. În ultimii ani, am devenit o familie mare şi unită, ghidată în activitatea zilnică de aceleaşi scopuri şi acest lucru mă bucură nespus.

Când am preluat conducerea „Tirex Petrol”, am declarat că o companie cu un trecut glorios trebuie să aibă un prezent şi un viitor nu mai puţin glorios. Iar pentru a asigura realizarea acestui obiectiv, am stabilit o strategie de dezvoltare axată strict pe priorităţi şi am mers pe implementarea ei pas cu pas. Da, suntem încă departe de a putea spune că obiectivele trasate au fost realizate în totalitate, dar, cu siguranţă putem afirma că mergem pe o cale corectă.

C.: Aţi întâmpinat careva dificultăţi în aceşti ani? 

A.I.: Mai corect ar fi să spunem că, în ultimii ani, a trebuit să facem faţă unor provocări majore, pe care nu le puteam anticipa atunci când demaram strategia noastră de dezvoltare. Aici e vorba şi de pandemia de COVID-19, şi de criza economică provocată de aceasta, şi de războiul din Ucraina, care a afectat în modul cel mai serios logistica regională, şi de multe alte provocări. Evident, toate acestea s-au expus asupra planurilor noastre de dezvoltare, dar, totodată, nu pot să nu remarc că am reuşit să rezistăm, lucru extrem de important în noile realităţi ce s-au creat. Acum, depunem eforturi pentru a diminua consecinţele nefaste ale problemelor enunţate mai sus şi pentru a reveni pe un făgaş normal de dezvoltare. Şi sunt sigur că vom reuşi. Iar când spun acest lucru pornesc de la capacităţile extraordinare ale echipei pe care o avem, de la determinarea noastră de a munci în continuare pentru ca „Tirex Petrol” să-şi ocupe locul binemeritat pe piaţa produselor petroliere a Republicii Moldova.

C.: Dar condiţiile actuale din Moldova sunt favorabile unei dezvoltări normale a business-ului?  

A.I.: Cu ceva timp în urmă, eu am publicat un editorial în care menţionam că, la sigur, asupra anului economic 2023 îşi vor pune amprenta precedenţii ani – 2020, marcat de pandemie şi de criza financiară generată de aceasta, şi 2021, marcat de războiul din ţara vecină. Consecinţele pandemiei şi ale crizei economice le resimţim încă din greu, iar războiul din Ucraina, din păcate, nu ne oferă nici un motiv să afirmăm că e pe cale să se încheie. De aceea, o concluzie importantă pe care o putem face este că trebuie să fim pregătiţi din toate punctele de vedere să activăm în 2023 în condiţii, în mare parte, similare, dacă nu cu cele din 2020, atunci cu siguranţă cu cele din 2021.

Şi dacă tot aţi întrebat de condiţii, pot să vă zic că, oricât de greu nu ne-ar fi nouă, celor din business, trebuie să înţelegem că nu avem de unde aştepta ajutor. Statul, având un deficit bugetar de 18 miliarde de lei, nu poate subvenţiona economia naţională, aşa cum se întâmplă în alte ţări şi noi trebuie să tratăm cu înţelegere această situaţie. Nu putem miza nici măcar pe careva măsuri stimulatorii de ordin legislativ fiscal, din aceleaşi motive la care m-am referit mai devreme. Părerea mea este că, în situaţia în care suntem, mediul de afaceri trebuie să dea dovadă de pragmatism, de mult realism şi să înţeleagă că, cel puţin în 2023, nu poate miza pe miracole sub formă de suport din partea statului.

C.:Să înţeleg că, cel puţin în acest an, nu mizaţi deloc pe implicarea statului în susţinerea business-ului?

A.I.: Eu înţeleg că statul nu poate subvenţiona masiv economia şi nici nu poate să-şi permită careva relaxări de ordin legislativ fiscal în raport cu agenţii economici, pentru că aceasta ar afecta bugetul de stat şi aşa împovărat de un deficit record. Dar există posibilităţi de implicare a statului pentru a stimula procesele de business. E vorba în primul rând de facilitarea accesului la credite. În 2022 acesta a devenit destul de dificil, mai ales după operaţiunile Băncii Naţionale a Moldovei ce au vizat rata de bază. Scumpirea creditelor a afectat în egală măsură persoanele fizice şi juridice. În primul caz, aceasta s-a expus asupra capacităţii de cumpărare, iar în cel de-al doilea caz a fost frânată esenţial dezvoltarea business-ului. Nu aş vrea să fiu pesimist, dacă, dacă statul nu va găsi soluţii pentru a spori accesul persoanelor fizice şi juridice la credite în condiţii acceptabile, ne vom confrunta cu noi probleme serioase.

C.: Spuneaţi anterior că o problemă pentru business era şi inflaţia…

A.I.: Ea rămâne şi în continuare o problemă. Chiar dacă inflaţia şi-a temperat puţin tempoul de creştere, e clar că va fi în continuare una mare. Iar aceasta va lovi şi în continuare serios în capacitatea de cumpărare a oamenilor, lucru care, în final, se răsfrânge negativ asupra mediului de afaceri.

Spuneam cu altă ocazie că, în context, merită atenţie şi eforturile depuse de Banca Naţională a Moldovei pentru a menţine leul moldovenesc cât de cât puternic în raport cu principalele valute de referinţă, însă aici trebuie să avem în vedere şi efectele colaterale. Spre exemplu, situaţia dificilă în care au nimerit exportatorii ca urmare a menţinerii leului ca valută cât de cât puternică.

C.: Dar, totuşi, cât de dificilă nu ar fi situaţia, se pare că agenţii economici rezistă.

A.I.: Nu toţi – numai anul trecut Republica Moldova a pierdut peste 5 mii de întreprinderi. Mai concret – 5,5 mii. Şi acest lucru e reflectat în statistica oficială a BNS. Aceasta constituie peste 10% din totalul celor 52,5 mii de întreprinderi raportoare câte sunt la moment în Moldova. Şi, apropo, din 52,5 mii doar 38,3 mii întreprinderi sunt active sau circa 72,9%. Deci, tabloul nu e tocmai optimist.

C.: Dar se creează şi întreprinderi noi şi ele ar putea cumva echilibra situaţia.

A.I.: Este adevărat. Numai anul trecut în Moldova au apărut 5,3 mii de întreprinderi noi. Teoretic, ele ar fi trebuit să acopere decalajul apărut ca urmare a numărului mare de întreprinderi lichidate. Numai că aici intervine altă problemă – din numărul de întreprinderi nou create, de regulă, active sunt sub 50%. În 2021 acest indicator a fost de 44,5%. Suprapuşi aceşti indicatori importanţi, ajungem la concluzia logică că asistăm la o tendinţă accentuată de diminuare permanentă a numărului de întreprinderi active în Moldova, iar aceasta poate genera consecinţe nefaste pentru stat. Or, se ştie că întreprinderile sunt cele ce furnizează cea mai mare parte a veniturilor bugetului de stat, dar şi a altor bugete, şi de activitatea acestora depinde însăşi funcţionalitatea sistemelor de stat, a ţării, în întregime.

C.: Şi ce ar trebui de făcut?

A.I.: Este absolut evident că se impun acţiuni energice pentru a stopa acest declin, iar la baza lor trebuie să stea o analiză detaliată a situaţiei. Cunosc nu din auzite că cele mai multe întreprinderi noi eşuează din cauza lipsei de bani, necesari pentru dezvoltare. Şi marea majoritate a întreprinderilor lichidate, au dispărut tot din această cauză. Da, sunt şi alte condiţii, cum ar fi calitatea mediului de afaceri, cadrul de reglementare, procedurile birocratice anevoioase etc., însă resursele financiare, cu siguranţă, sunt pe primul loc din acest punct de vedere. Iar dacă ne dorim ca să apară cât mai multe întreprinderi noi, care să devină cu adevărat active şi să se menţină pe piaţă, statul trebuie să se gândească la un mecanism ce ar facilita accesul acestora la mijloace financiare în condiţii acceptabile. Fie că vorbim de programe de subvenţionare a creditării, fie de îmbunătăţirea condiţiilor de creditare prin utilizarea instrumentarului BNM, fie de atragerea liniilor de creditare de la instituţiile internaţionale partenere etc. Şi aceasta ar fi nu doar un sprijin pentru întreprinderile noi sau pentru cele cu experienţă deja pe piaţă – sunt sigur că un alt efect al acestei abordări ar fi diminuarea numărului de întreprinderi lichidate.

Accesul la mijloace financiare pentru dezvoltarea business-ului, în opinia mea, e cea mai mare provocare căreia trebuie să-i facem faţă. Dacă nu va fi făcut un efort comun în acest sens, cu siguranţă, vom asista la o degradare continuă a economiei naţionale şi poate chiar la falimentul acesteia într-o perspectivă nu chiar îndepărtată.

C.: Există opinia că o problemă la fel de mare pentru dezvoltarea business-ului este insuficienţa forţei de muncă… 

A.I.: Aşa este şi respectiva problemă s-a acutizat şi mai mult în 2022. Inflaţia record, dar şi alte circumstanţe, au dat un nou imbold migraţiei. Din păcate, la moment nu par să existe premise pentru stoparea exodului masiv de populaţie la care asistăm constant în ultimii ani şi care a căpătat proporţii anul trecut. Iar aceasta afectează serios dezvoltarea business-ului pe diverse dimensiuni – de la pierderea forţei de muncă calificate până la scăderea cererii de mărfuri, produse, servicii.

C.: Dat fiind problemele şi tendinţele la care v-aţi referit, ce aşteptări aveţi de la noul Guvern?

A.I.: Înţeleg că noul Guvern (îi zic nou, chiar dacă mulţi miniştri au făcut parte şi din precedentul Executiv) trebuie să gestioneze o situaţie extrem de dificilă. Vorbeam mai devreme şi de consecinţele pandemiei, ale crizei economice, ale războiului din ţara vecină, dar şi de inflaţie, de deficitul bugetar enorm etc. E clar că noi, mediul de afaceri, nu putem avea mari aşteptări şi la fel de clar este că miracole nu au cum să se întâmple. Totuşi, cred că noul Guvern ar putea veni cu un set de măsuri orientate spre reducerea birocraţiei, perfecţionarea continuă a legislaţiei, a cadrului de reglementare. De asemenea, ar fi bine dacă Guvernul ar identifica careva posibilităţi, de comun acord cu instituţiile creditare şi partenerii de dezvoltare, pentru a facilita accesul mediului de afaceri la credite în condiţii acceptabile. De asemenea, ar fi bine dacă noul Executiv ar institui un cadru de dialog permanent cu mediul de afaceri, pentru că, numai prin discuţii constructive, putem identifica soluţiile cele mai bune pentru dezvoltarea business-ului. Iar Guvernul trebuie să fie primul interesat de dezvoltarea business-ului, căci, cu cât mai dezvoltat va fi acesta, cu atât mai multe locuri de muncă se vor crea şi cu atât mai multe impozite vor fi achitate.