Curtea de Conturi a auditat conformitatea procedurilor de protecție a copiilor aflați în situație de risc

Procesul de adopție a copiilor aflați in situație de risc, realizat de autoritățile publice naționale, este însoțit de neconformități, consideră auditul public extern.

În context, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat în cadrul ședinței publice din 22 decembrie Raportul auditului conformității procedurilor de protecție specială a copiilor aflați în situație de risc.

Scopul auditului a constat în evaluarea conformității procedurilor de protecție specială a copiilor aflați în situație de risc, inclusiv a proceselor de plasare a copiilor aflați în dificultate în centre specializate, precum și de adopție, pentru perioada anilor 2019-2022. Astfel, au fost verificate procesele de evaluare a copiilor aflați in situații de risc, cu plasare acestora in serviciile sociale, in cadrul a 12 autorități tutelare teritoriale.

Potrivit datelor statistice, circa 60% din copiii din Republica Moldova trăiesc cu ambii părinți, iar 11% nu locuiesc cu niciunul dintre părinții biologici. Circa 28% de copii din țară trăiesc sub limita pragului sărăciei.

În 2013 a fost adoptată Legea nr.140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, care include articole speciale referitoare la identificarea, evaluarea, asistența, referirea, monitorizarea și luarea la evidentă a acestora, precum și atribuțiile instituțiilor responsabile de aplicarea acestor proceduri. Cadrul legislativ reglementează, de asemenea, modalitatea de evaluare a situației copilului, evidența și asistența copiilor aflați în situație de risc, luarea copilului de la părinți sau de la persoanele în grija cărora acesta se află, plasamentul de urgență, cel planificat al copiilor separați de părinți.

Potrivit datelor sistematizate de audit, în perioada 2019-2021, autoritățile tutelare teritoriale pentru protecția drepturilor copilului au asigurat plasamentul a circa 15 mii de copii, ceea ce denotă o evoluție în scădere. Numărul copiilor plasați în servicii de tip plasament în centre și case comunitare în evoluție, de asemenea, se diminuează, prioritate fiind acordate serviciilor sociale, prin care se menține copilul în mediu familial. Curtea de Conturi a constatat că, în cazul copiilor aflați în situație de risc, instituțiile statului au asigurat evaluarea, identificarea, plasarea și monitorizarea copiilor aflați în situație de risc, fiind identificate unele neconformități.

Astfel, auditul a relevat că Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) nu deține Registrul de stat al copiilor aflați în situație de risc și al copiilor separați de părinți, datele statistice fiind colectate de la Autoritățile Tutelare Locale, care dețin registre improvizate. Un aspect pozitiv în acest sens este aprobarea în iunie 2022 a Conceptului Sistemului Informațional în domeniul Protecției Copilului, care este destinat managementului de caz al copiilor aflați în evidența autorităților competente și urmăririi serviciilor sociale prestate copiilor sau a formelor de protecție identificate pentru copii.

Curtea de Conturi a constatat nerespectarea cadrului legal și lipsa unei monitorizări eficiente din partea autorităților administrației publice locale (APL) în contextul asigurării cu locuințe sociale a copiilor orfani care au împlinit vârsta de majorat. Evaluarea situației în cadrul a 12 APL de nivelul I și II a stabilit că în anii 2019-2022, din 24 copii care au părăsit instituția de plasament la atingerea majoratului, doar la 8 tineri din cadrul a 3 autorități publice locale au primit spații locative. Se menționează că, în 9 APL de nivelul II, la 16 copii nici până în prezent nu le-au fost repartizate locuințe sociale. Nerealizarea regulamentară a atribuțiilor ce le revin a fost motivată de entități prin lipsa de spații locative disponibile.

Curtea de Conturi atenționează asupra lipsa cadrului normativ ce ar reglementa exhaustiv crearea unor centre specializate pentru copiii vulnerabili, care practică vagabondajul, cerșitul, prostituția, în scopul creării oportunităților pentru incluziune socială și diminuarea influenței mediului de risc. Se recomandă îmbunătățirea comunicării autorităților competente în cazul protecției categoriei de copii care necesită măsuri de reeducare în cazul comportamentului deviant.

Cadrul normativ privind adopția națională și internațională reglementează atribuțiile autorităților publice centrale, autorităților tutelare teritoriale la nivelul autorităților publice de rangul I și II. Conform datelor din Registrul de stat al adopției, în perioada anilor 2019-2022 au fost adoptați 305 copii, dintre care 282 copii prin procedura de adopție națională și 23 copii prin intermediul adopției internaționale. Totodată, în Registru se regăsesc 332 de adoptatori naționali, 24 de adoptatori internaționali și 570 de copii cu statut de copil adoptabil. Ponderea copiilor adoptabili cu vârsta până la 5 ani este de 12%, iar cererile de adopție preponderent sunt pentru această categorie de vârstă.

Auditul a depistat neconformități în procesul de adopție a copiilor aflați in situație de risc, cum ar fi lipsa mecanismelor privind monitorizarea copiilor adoptați prin procedura de adopție națională și plecați cu părinții adoptați peste hotarele țării. 18 copii adoptați prin procedura adopției naționale au plecat cu părinții adoptatori peste hotarele țării, nefiind monitorizați post adopție de către autoritățile locale responsabile. Cadrul legal existent nu delimitează responsabilitățile autorităților naționale privind responsabilitatea față de monitorizarea acestor copii adoptați. Auditul denotă persistența riscului de adopție națională, care este o procedură mai simplă comparativ cu cea internațională, real fiind urmărit scopul adopției internațională.

Principalele cauze care au determinat prezența neconformităților elucidate sunt lipsa Registrului copiilor în situație de risc, lipsa unor centre specializate pentru copii cu vulnerabilitate severă, lipsa mecanismelor privind monitorizarea copiilor adoptați prin procedura de adopție națională și plecați cu părinții adoptați peste hotarele țării, precum și transparența insuficientă la inițierea procesului de adopție.