Constatările auditurilor la Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii, discutate în Comisia parlamentară de profil

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat astăzi, 16 noiembrie, în cadrul Comisiei Parlamentare de control al finanțelor publice (CCFP), Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării încheiate la 31 decembrie 2021, Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Educației și Cercetării încheiate la 31 decembrie 2021 și Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Culturii încheiate la 31 decembrie 2021.

Ca urmare a restructurării administrației publice centrale de specialitate, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a fost reorganizat în Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii.

În cadrul ședinței Eduard Moroșan, membru CCRM și auditorii CCRM au relatat despre lacunele și deficiențele constatate în cadrul misiunii de audit și contextul emiterii opiniilor contrare.

Opiniile de audit contrare au fost determinate de deficiențele constatele la nivelul tuturor rapoartelor financiare:

• Ministerul Educației, Culturii și Cercetării: bilanțul contabil a fost afectat cu 87,4 mil. lei, veniturile – cu 0,36 mil. lei și cheltuielile – cu 87,9 mil. lei;
• Ministerul Educației și Cercetării: bilanțul contabil a fost afectat cu cca 1569,5 mil. lei, veniturile – cu 0,19 mil. lei și cheltuielile – cu 50,4 mil. lei;
• Ministerul Culturii: bilanțul contabil a fost afectat cu cca 937,1 mil. lei, cheltuielile – cu 5,9 mil.lei.

Cele mai semnificative deficiențe s-au referit la:

• soldurile inițiale ale rapoartelor financiare ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării conțin denaturări care afectează în mod semnificativ rapoartele financiare ale perioadei auditate. Ca urmare a faptului că, ministerul nu a corectat erorile istorice în valoare de 4,8 mld. lei, la nivel de solduri de active și pasive, acestea au fost denaturate semnificativ;
• persoanele responsabile cu guvernanța din Ministerul Educației și Cercetării, cât și din Ministerul Culturii nu s-au conformat cerințelor Ministerului Finanțelor pe aspecte ce țin de reorganizare, și anume, nu a fost instituită comisia de restructurare în termene proxime, nu a fost efectuată inventarierea patrimoniului și transmiterea activelor și pasivelor până la 30 noiembrie 2021, fapt ce a perturbat procesul de reorganizare și au fost afectate semnificativ rapoartele financiare consolidate ale ambelor ministere;
• fără a dispune de drepturi și obligații, Ministerul Educației și Cercetării contabilizează active și pasive cu valoare de bilanț de 485,2 mil. lei, care sunt gestionate de către Ministerul Culturii, dar care nu au fost transmise conform actelor de primire-predare;
• din cauza neaplicării conforme a regulilor de recunoaștere și evaluare a terenurilor din domeniul public, valoarea contului „Terenuri” a fost subevaluată la Ministerul Educației și Cercetării cu 361,5 mil. lei, iar la Ministerul Culturii cu 147,1 mil. lei;
• valoarea contului „Clădiri” a fost diminuată la Ministerul Educației și Cercetării în total agregat cu 115,3 mil. lei, 18 instituții de cercetări științifice din subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și Ministerului Educației și Cercetării nu au întreprins acțiuni suficiente pentru înregistrarea în evidență ca active nemateriale a cheltuielilor suportate pentru cercetările științifice. La 31.12.2021 au fost capitalizate doar 45,6 mil. lei sau 29,6% din totalul cheltuielilor de 154 mil. lei, suportate pentru proiecte de cercetare și inovare. Astfel, instituțiile de cercetări nu au asigurat contabilizarea în anul 2021 ca active nemateriale în curs de execuție a cheltuielilor suportate pentru cercetările științifice, în sumă de 108,4 mil.lei;

• la Ministerul Educației și Cercetării  contul „Investiții capitale în curs de execuție” a fost majorat datorită evidenței duble a investițiilor realizate la 7 obiecte cu 14,5 mil. lei, înregistrate și în evidența contabilă a APL, și la 3 obiecte de 15,5 mil. lei vândute de APL; necapitalizării investițiilor de 78,2 mil. lei realizate la Liceul „Aristotel”; neexecutării lucrărilor de construcție facturate de 5,84 mil. lei;
• la Ministerul Culturii a fost diminuată valoarea activelor moștenirii culturale cu 181,6 mil. lei, din cauza neîntreprinderii măsurilor pentru contabilizarea clădirilor-monumente;
• alocarea subsidiilor pentru susținerea activității organizațiilor teatral-concertistice, de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în sumă de 104,2 mil. lei și Ministerul Culturii de 87,9 mil. lei, s-a efectuat cu nerespectarea prevederilor normative și limitelor stabilite față de cheltuielile totale, ce a condiționat suportarea a cheltuielilor supra de 16,5 mil. lei.

Pentru o bună guvernare ministerul are obligația să implementeze actele normative în domeniile de activitate specifice și să monitorizeze, ajusteze politicile publice din domeniul de competență. Începând cu anul 2019 nu a fost ajustat cadrul normativ care reglementează mărimea tarifelor la servicii prestate contra plată la taxele de studii, fiind în vigoare aprobate în anii 2005 și 2015, ceea ce limitează instituțiile la autogestiune în aprobarea individuală a tarifelor pentru studii pe bază de contract.

În final, Curtea de Conturi a remarcat că, pe parcursul misiunii de audit, instituțiile din subordinea Ministerului Educației și Cercetării au efectuat corectări financiar contabile de 1,3 mil. lei, au (re)înregistrat active de 3,5 mil. lei, venituri de 34,4 mii lei. Ministerul Culturii a efectuat corectări contabile de 43,9 mii lei și a capitalizat active de 12 mil. lei.

Totodată, Curtea de Conturi a informat Comisia parlamentară despre recomandările înaintate entității auditate, care urmează a fi implementate în termenii stabiliți.