Moldova va solicita un ajutor de 450 mln. euro de la partenerii UE, în cazul întreruperii livrării gazelor naturale de către Federația Rusă

Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, intenționează să solicite partenerilor UE un ajutor de 450 de milioane de euro, în contextul în care există „o posibilitate reală” ca Gazpromul din Rusia să întrerupă livrările de gaze în această iarnă.

Solicitarea doamnei Gavrilița pentru ajutorul financiar de urgență are loc în  contextul amenințărilor Rusiei în domeniul energetic, ceea ce reorientează atenția asupra uneia dintre cele mai sărace țări din Europa. Scopul  președintelui rus Vladimir Putin este să submineze un Guvern care încearcă să plaseze Chișinăul pe o traiectorie europeană.

„Cel mai grav scenariu este deconectarea completă”, a declarat Natalia Gavrilița într-un interviu pentru POLITICO, adăugând că acest lucru ne-ar impune „să alegem între deconectări [ale consumatorilor] și pene de curent sau, dacă ne  permitem, să plătim acest preț”.

Republica Moldova este o țară cu o populație de 2.5 milioane de locuitori, situată între Ucraina și România, care se confruntă, actualmente, cu o criză energetică severă. Facturile au crescut de zece ori în decurs de un an – o tendință parțial determinată de invazia Rusiei în Ucraina.

Relațiile dintre Moscova și Chișinău, determinate istoric de livrarea  gazului rusesc, s-au înrăutățit considerabil după instaurarea în 2021 a Guvernului proeuropean,  condus de doamna Gavrilița, și au ajuns la limita de jos pe parcursul acestui an, din momentul în care Moldova s-a pronunțat ferm împotriva invaziei Rusiei în Ucraina.

Luna trecută, Gazpromul – companie care deține monopolul pe piața rusească  de gaze – a redus livrările către această țară cu 30% și a amenințat cu întreruperea totală a livrărilor „în orice moment”, invocând o dispută privind plățile, pe care criticii au catalogat-o drept șantaj. Aceste volume ar putea să  scadă până la „50%” din consumul de gaze în luna noiembrie, a declarat Natalia Gavrilița.

Mai mult, în ultima lună, s-a redus brusc, cu până la 90 la sută, aprovizionarea tradițională cu energie electrică a țării. Kievul a încetat să mai exporte energie electrică în octombrie, parțial din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii sale critice, în timp ce Transnistria – un teritoriu separatist pro-Rusia din estul Republicii Moldova, care anterior furniza peste două treimi din energia electrică a țării – a întrerupt exporturile săptămâna trecută.

„Nu vreau ca oamenii să subestimeze… cât de mult este poporul moldovean o victimă colaterală a războiului din Ucraina”, a declarat  prim-ministra Gavrilița dintr-un birou neiluminat din Casa Guvernului, o clădire construită în stil sovietic în  centrul Chișinăului, ale cărei holuri sunt stăpânite de întuneric, în timp ce Guvernul se străduiește să economisească energie la maxim.

Criza energetică a forțat Moldova să cumpere energie electrică la un preț de patru ori mai mare decât cel anterior pe piața europeană la vedere, a declarat doamna Gavrilița, subliniind că va solicita partenerilor europeni ai Moldovei un ajutor de 450 de milioane de euro pentru această iarnă, în cadrul Conferinței donatorilor, care va avea loc în Franța, pe 21 noiembrie curent.

Această sumă se va adăuga la pachetele de ajutor din partea UE, a Fondului Monetar Internațional și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care se ridică la 400 de milioane de euro în acest an.

„Există riscuri și îngrijorări sporite legate de securitate, se înregistrează o pierdere a puterii de cumpărare și o scădere a salariilor reale”, a spus doamna Gavrilița. „Suntem afectați de aceleași probleme ca și țările europene, dar în același timp suntem mult mai slabi în rezolvarea lor.”

„Desigur, diverse forțe pot profita de acest lucru”, a spus prim-ministra, referindu-se la un pachet de documente de informații obținute de oficialii ucraineni și studiate de Washington Post, care dezvăluie relații strânse între serviciile secrete rusești și partidele de opoziție din Moldova, care au beneficiat de milioane de euro.

Printre aceștia se numără Ilan Șor, fostul primar de Orhei, condamnat pentru furtul miliardului de dolari din băncile moldovenești în 2014, care acum este fugar în Israel. La 26 octombrie, Trezoreria americană a impus sancțiuni împotriva acestuia și a declarat că el a lucrat în interesul Moscovei pentru a destabiliza Guvernul de la Chișinău și a readuce Moldova „în sfera de influență a Rusiei”.

Partidul ȘOR, condus de Ilan Șor, prieten al Rusiei, a organizat săptămânal proteste antiguvernamentale în capitala Moldovei, iar președintele Maia Sandu a acuzat serviciile de informații rusești că au ajutat la organizarea acestor proteste.

„Suntem, bineînțeles, îngrijorați în legătură cu așa-numită coaliție pentru corupție și război”, a declarat Gavrilița, adăugând că Șor și alții „susțin foarte mult elementele rusești și încearcă să profite de nemulțumirea [populației]”.

Moldova a primit statutul de candidat la UE în iunie, iar aceste forțe „nu doresc” integrarea europeană a țării, a mai spus ea.

În ceea ce privește legăturile Republicii Moldova cu Rusia, „continuăm relația noastră diplomatică”, a menționat doamna Gavrilița, „dar, bineînțeles, lucrurile au devenit mai complicate”, în special după ce țara a declarat persona non grata un diplomat al Kremlinului și după ce schije de rachete rusești au aterizat săptămâna trecută într-un sat din Moldova.

„Relațiile pe viitor depind foarte mult de evoluția războiului”, a spus ea, adăugând că „depind de modul în care va evolua războiul și de atitudinea Rusiei”.

La întrebarea ce mesaj are pentru Putin, în cazul în care acesta va încerca să se amestece în afacerile interne ale Republicii Moldova, doamna Gavrilița a răspuns că „există anumite reguli în dreptul internațional și fiecare țară trebuie să aibă independența, suveranitatea și integritatea sa teritorială”.

„Mai ales țările mici depind foarte mult de respectarea acestor reguli.”