Din cauza presiunilor Serviciului Fiscal și lipsa susținerii din partea statului, mai mulți agenți economici din țară se confruntă cu probleme în administrarea afacerilor

Din cauza presiunilor Serviciului Fiscal, mai mulți agenți economici din țară se confruntă cu probleme în administrarea afacerilor. Despre aceasta s-a vorbit la Clubul Presei economice cu tema „Ce pericole întâmpină investitorii în Moldova: factori de risc și soluții”, care a avut loc la 26 octombrie. 

La eveniment au fost invitați ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi; ministrul Economiei, Sergiu Gaibu; deputatul PAS, Dumitru Alaiba; conducerea Inspectoratului Fiscal, care inițial au acceptat invitația, ulterior, din diferite motive nu aг mai ajuns la eveniment. Excepție a fost directorul general al Agenției pentru Investiții, Marin Ciobanu.

Alexandru Burdeinîi, președintele Clubului, și-a exprimat regretul că oficialii au refuzat în ultimul moment să participe la Clubul de presă. El a făcut o prezentare a situației privind ultimii 2 ani. Conform spuselor sale, în ultimii 2-3 ani, oficial sau închis 26 000 companii. Anual se închid 2 700-3 000 companii din cauza falimentului, iar în 6 luni ale 2022, deja peste 2 700, conform datelor oficiale.

Burdeinîi a vorbit despre companiile care au plecat de pe piața autohtonă, nemijlocit din domeniul farmaceutic au plecat: Pfizer, Teva, Novartis, Actavis, Takeda.

„În industria hotelieră, care a avut de suferit extrem de mult în pandemie, pierderile fiind estimate la circa 30 milioane euro, la moment se vând 5 hoteluri: Club Royal Park, Weekend Boutique, Gregory Dendrarium, Villa Natali Klassika Hotel. Și în industrie situația e grea”, a precizat președintele Clubului Presei Economice.

El a mai spus că, investitorii din Moldova pleacă peste Prut, unde condițiile sunt clare.

„Statul trebuie să fie corect cu investitorii, să ajute businessul în perioadele dificile, să nu pună presiune”, a precizat el.

Mila Malairău, director executiv AmCham, a spus că agenții economici întâmpină dificultăți și birocrație în administrarea afacerilor. Totodată, directorul executiv al Amcham Moldova militează pentru sancționarea corectă a agenților economici care încalcă, de exemplu, legile fiscale sau evită plata impozitelor, provocând prejudicii bugetului țării și rezidenților acesteia.

„Dar, în același timp, există situații în care o afacere este pedepsită fie din cauza unui fleac nesemnificativ care nu ține de plăți, ci, de exemplu, de informare (etichetarea produsului în special), fie din cauza unei formulări inexacte din legislație care poate fi interpretat în moduri diferite…”, a spus ea.

Mila Malairău a subliniat că, aceasta nu este o critică la adresa autorităților centrale, ci a acelor organe de control care efectuează inspecții și iau decizii privind pedepsirea antreprenorilor. Ea a spus că, dacă anterior companiile erau destul de tolerante cu interferența guvernului în desfășurarea afacerilor și cu birocrația neloială, acum normele, care nu sunt justificate nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere juridic, forțează companiile să-și reconsidere atitudinea față de guvern. De îndată ce devine neprofitabil să faci afaceri în țară, există dorința de a o părăsi.

Totodată, a subliniat că este vorba despre un număr mare de autorizații necesare, amenzi nedrepte, taxe, taxe vamale etc. Ea a spus că sunt multe cazuri în care întreprinderilor li s-au aplicat amenzi de către autoritățile fiscale sau vamale pentru încălcarea prevederilor legilor, care pot fi interpretate în cu totul alte moduri.

Directorul executiv al AmCham a remarcat că, în calitate de membru al Consiliului de soluționare a litigiilor (organism de arbitraj) între autoritățile de control și antreprenori, se confruntă cu o situație în care nici în cadrul acestei platforme nu este posibil să convingi oficialii să revizuiască deciziile într-un anumit caz, care afectează foarte mult decizia agentului economic, până la urmă, de a părăsi piața moldovenească.

Mila Malairău este convinsă că, acolo unde există interpretări diferite ale normelor, este necesar să se găsească compromis cu antreprenorii sau să se revizuiască legislația pentru ca pe viitor să nu existe astfel de situații, iar agenții economici să aibă claritate a legilor. Dar, potrivit directorului executiv al lui AmCham, acest lucru nu se întâmplă. În loc să schimbe de urgență legislația, Guvernul lasă ocazia să amendeze și alți agenți economici care fac aceeași greșeală.

O astfel de atitudine față de afaceri, potrivit Milei Malairău, poate costa scump autoritățile din punct de vedere al investițiilor.

Participanții la eveniment și-au exprimat îngrijorarea față de lipsa politicii fiscale pentru anul 2023, cu atât mai mult că proiectul Guvernului conține investiții enorme pentru domeniul social, totodată nefiind clară finanțarea acestora.

Veronica Sirețeanu, ex-secretar de stat al Ministerului Finanțelor, a spus că documentul acesta deja trebuia să fie aprobat, dar încă e în discuții.

„Încă se duc discuțiile legate ceea ce ar urma să conțină această politică fiscală. Este important să fie consultată cu oamenii de afaceri. Un moment important vizavi de sursele finanțare pentru măsurile sociale: credem că vor pune presiune pe agenții economici. Admitem că vor fi majorări de taxe, pentru că este cel mai ușor”, a spus ea.

Prezent la eveniment, directorul Agenției de Investiții, Marin Ciobanu a declarat că, în pofida greutăților, s-a reușit și atragerea a câtorva investitori strategici cum ar fi o companie din Elveția, specializată în procesarea fructelor, care a finalizat construcția fabricii în raionul Ștefan Vodă. „Un alt investitor german planifică să creeze 300 de locuri de muncă în raionul Strășeni, unde va produce fibră de sticlă. De asemenea, o companie din Danemarca planifică până la final de an să înceapă activitatea în raionul Rezina”, a comunicat el.