Ministerul Sănătății informează: Ce este Hepatita virală A?
Hepatita virală A este o boală contagioasă acută, benignă, manifestată prin fenomene infecţioase generale, digestive şi hepatice, având o evoluţie autolimitată în marea majoritate a cazurilor. Hepatita virală A este provocată de virusul hepatotrop din familia Picornaviridae, care rezistentă până la o oră la temperatura de 600C, câteva luni în apa contaminată şi se distruge prin fierbere timp de 5 minute, prin autoclavare într-un minut, prin clorinare intensă (soluţie 3%) – în 30 min.
Hepatita virală A evoluează, în marea majoritate a cazurilor ca o infecţie virală autolimitată, cu vindecare completă clinică şi biologică şi cu obţinerea unei imunităţi specifice pentru toată viaţa.
De menţionat, că situaţia epidemiologică cauzată de HVA poate fi agravată şi de factorul epidemiologic natural inevitabil – creşterea sezonieră în perioada august – noiembrie.
Sursă de infecţie în această patologie pot servi bolnavii cu forme de hepatită icterică sau anicterică, fiind contagioşi începând cu 1-2 săptămâni de la infectare, iar în perioada de debut şi în cea de stare, timp de aproximativ 1 săptămână. HVA se transmite de la omul bolnav la cel sănătos ca şi alte infecţii intestinale acute.
Infectarea poate avea loc prin contact direct cu sursa de infecţie (la îngrijirea bolnavului) şi prin contact indirect, adică prin contact cu obiectele folosite de pacient (veselă, lenjerie de corp, lenjerie de pat, alte obiecte). Copiii în colective (creşe, grădiniţe, orfelinate, internate, şcoli) deseori se molipsesc prin intermediul jucăriilor infectate, cărţilor. O mare importanţă în răspândirea HVA o au copiii din colectivele cu forme subclinice, inaparente (când lipsesc semnele de boală) sau fruste, anicterice (când semnele maladiei sunt slab pronunţate), nefiind depistaţi şiizolaţi la timp. HVA se mai poate de numit şi boala mâinilor murdare, deoarece virusul de pe mâinile murdare deseori nimereşte pe produsele alimentare, adică omul sănătos se mai poate molipsi şi pe cale alimentară. Un pericol deosebit în atare situaţie îl joacă persoanele care lucrează în colectivele de copii preşcolare, şcolare, orfelinate, cămine studenţeşti, în întreprinderi alimentare etc. De menţionat, că alimentele şi produsele alimentare mai pot fi infectate şi prin intermediul muştelor.
Debutul hepatitei virale A se manifestă prin intoxicaţie generală, dereglări ale tractului digestiv, mai cu seamă dereglări hepatice. Manifestările constau în febră (fără frisoane), moderată sau care poate atinge valoarea de 39 de grade şi mai mare. Febra este însoţită de dureri musculare, mai rar şi de manifestări catarale respiratorii. Manifestările digestive se caracterizează prin pierderea poftei de mâncare, greaţă, vărsături, dureri epigastrice, modificări ale sensibilităţii gustative şi olfactive (miros), balonări abdominale, constipaţie sau diaree.
Peste 7 zile de la debutul bolii apare icterul (îngălbenire) sclerelor şi pielii,care evoluează de la câteva zile până la o săptămână.
MĂSURI DE PROFILAXIE NESPECIFICĂ
1. Măsuri faţă de sursa de infecţie :
• Depistarea şi izolarea bolnavilor, spitalizarea obligatoriu
2. Măsuri faţă de căile de transmitere:
• dezinfecţia continuă a obiectelor şi lenjeriei bolnavului;
• dezinsecţie (nimicirea insectelor) şi deratizarea (nimicirea rozătoarelor);
• organizarea măsurilor de educaţie sanitară a populaţiei;
• supravegherea indicilor microbiologici a apei potabile;
• evacuarea corespunzătoare a deşeurilor menajere;
• susţinerea examenului medical profilactic a personalului care lucrează în
colectivităţi de copii, în sectoarele de alimentaţie publică sau de
aprovizionare cu apă.
MĂSURI DE PROFILAXIE SPECIFICĂ
• Imunizare activă cu vaccin produs de celule diploide umane, inactivat.
Se administrează intramuscular în 2 doze la interval de 1 lună şi cu rapel la
un an, care asigură protecţie de 99% cu durata de minim 10 ani. Acest
vaccin este indicat în special la copii din colectivităţi şi la călătorii care
pleacă în zone cu endemie mare.
Maria Roşca