Monica Babuc este pentru reforma învățământului universitar, dar… „Există și unele lacune”

Liderul interimar al Partidului Democrat din Moldova, Monica Babuc, fost ministru al Educației, spune că, în susținerea reformei învățământului universitar, guvernarea trebuie să comunice mai eficient cu societatea și să diminueze riscurile și lacunele reformei, informează OFICIAL.

Monica Babuc spune că 20 de universități pentru o țară ca Republica Moldova este un lux nepermis.

„ E clar ca atunci cand într-o singura țara există, de pildă, profil economic în 10 (!!) universități si profil juridic în 17(!!!) instituțiile de invatamant superior se vor bate crâncen pentru fiecare student făcând tot ce-i posibil ca să-și pună piedici una alteia la capitolul atractivitate.

Am asistat la o asemenea bătălie (aproape bătaie) între doi rectori de instituții superioare de invatamant, care în biroul ministrului mai nu s-au luat la pumni la propriu, învinuindu-se reciproc de manipulare si racolare incorectă de abiturienti. A fost penibil…

– Îmi amintesc si de nemulțumirea cadita de numărul mare de burse pentru studii oferite de România, invocandu-se necesitatea ca statul sa protejeze propriile universități: părtași ai unei concurențe sănătoase în teorie unii reprezentanți ai administrațiilor universitare autohtone își schimbau pe loc opinia , pedaland pe patriotism local si uitand ca tinerii au căutat mereu instituții cu notorietate internațională care le puteau oferi cunoștințe temeinice pe masura provocarilor timpului”, spune Babuc.

Totodată, ea s-a referit și la finanțarea universităților, care era „un handicap” de prima mărime în dezvoltarea învățământului universitar.

„Astfel costul studiilor per student în universitățile moldovenesti era de 26 400 lei în 2017 de exemplu, iar taxele pentru studii, nu acopereau nici a treia parte din costul mediu a studiilor per student, diferenta de peste 80% si mai mult fiind achitata indirect bugetul de stat”, spune Babuc.

Cât privește cercetarea și învățarea, Monica Babuc spune că ea este practic inexistentă în universități.

„Studentii si cadrele didactice universitare nu erau în nici un fel racordate (cu unele excepții, care oricum nu exclude regula) la cercetarea efectuata in instituțiile de profil ale Academiei de Științe din Republica Moldova”, afirmă fostul ministru.

Babuc mai spune că în mandatul Guvernului Filip au fost purtate discuții serioase cu experți naționali și internaționali, reprezentanți ai mediului universitar și academic, cu specialiști din Minister.

„În acest sens au fost elaborate o serie de documente precum “Viziunea reformării sistemului de invatamant superior în Republica Moldova”(2018) care au formulat propuneri în vederea realizării reformei. O buna parte din acestea s-au regasit în reforma anunțată ieri de Ministerul Educației și Cercetării si noi , cei de la PDM consideram aceasta reforma necesara si actuala”, afirmă Babuc.

Babuc atrage atenția Ministerului și guvernării asupra lacunelor proiectului:

„- Ceea ce este evident în momentul anunțării reformei este ca aceasta s-a desfășurat fără o transparenta absolut necesara in asemenea cazuri, fără discuții publice cu toți factorii interesați si fără o comunicare bazată pe argumente cu societatea. Acest lucru poate prejudicia viteza dar si calitatea reformei , care și așa nu va fi una ușoară.

– Unele prevederi ale structurii propuse în urma fuzionarii suscită întrebări si nedumeriri firești. Este cazul Universității de Stat Agrare în primul rand, subordonată Universității Tehnice din Moldova. Universitatea Agrară este unica instituție de profil agrar din RM, care are competenta unica de a forma specialisti in agricultura, dar si a fondat de-a lungul anilor școli de cercetare performante în domeniul horticulturii, viticulturii, medicinii veterinare, etc, etc, strâns legate de domeniile de gestiune ale Ministerului Agriculturii. Este o paralela clara cu Universitatea de Medicina si Farmacie, unica si ea in profilul sau si subordonata (firește) Ministerului Sanatatii. Totuși în cazul primei s-a procedat la fuziune, în cazul celei de-a doua s-a pastrat cursul firesc al conexiunii pregatirii specialistilor din domeniu cu Ministerul de resort.

– Starneste întrebări si păstrarea Academiei de Studii Economice, care alta data a fost desprinsa din circuitul Universitatii de Stat din Moldova, si a absorbit Institutul de Cercetări in domeniul Economiei. Universitatea de Stat din Moldova a avut întotdeauna (si are!) Departament de studii economice, nu era oare firesc ca ASEM să revină la alma mater si să nu lupte cu USM pentru studenții de la economie? Căci bătălia despre care vorbeam aici se dadea…Sau, noul rector pur si simplu a reusit sa-si adjudece si actuala dar si precedenta funcție?…

– Este exact la fel cum Universitatea Pedagogică “Ion Creanga” a dispus destul de eficient pe parcursul multor ani de o Facultate de educație fizica si sport cu profil pedagogic: nu aici ar fi fost mai potrivit locul Institutului de Stat de Educație Fizica si Sport?

– Fuziunea Institutelor de cercetare de profil ale Academiei de Științe cu Universitățile în care se regasesc aceste profilurile este o acțiune benefică pe care am prevazut-o încă atunci cand a demarat reforma Academiei de Științe. Lipsa acestei conexiuni prejudicia serios atat invatamantul universitar cat si cercetarea în Academie. Avem anual o diminuare serioasa a numarului și-așa destul de modest de cadre tinere de cercetători care nu doar renunța la salarii necompetitive în Academie, dar nici nu si-au format gustul unor cercetări aprofundate in cadrul studiilor universitare”, spune Babuc.

Ea mai spune că fuziunea dintre instituții de învățământ superior și fuziunea dintre universități și instituțiile academice de cercetare sunt lucruri diferite.

„Reforma va crea, fără niciun dubiu, destule riscuri pentru angajarea tuturor cadrelor didactice universitare si acest lucru iarăși trebuie depasit cu multă abilitate si consecvența! Și aici iarăși constatăm lipsa de garanții anunțate de MEC în acest sens. Reforma nu trebuie sa prejudicieze viața universitarilor! Din contra, trebuie sa le aducă pedagogilor si cercetătorilor perspective clare si optimiste”, a conchis Babuc.