11 ianuarie – Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale. Prima zi în calendarul ecologic al anului

Astăzi, 11 ianurie este marcată Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale – prima zi în calendarul ecologic al anului, transmite OFICIAL.

Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale – este marcată la nivel mondial în fiecare an, cu scopul de a accentua importanța protecției și conservării habitatelor și a speciilor naturale importante, care se întind pe suprafețe mari și cuprind complexe de ecosisteme terestre sau acvatice – lacuri și cursuri de apă, zone umede cu specii de floră și faună unice.
Data celebrării evenimentului a fost aleasă la inițiativa mai multor organizații ecologiste, printre care se numără Wildlife Conservation Center și World Wildlife Fund, pentru a marca 80 de ani de la înființarea Rezervației Naturale Barguzinsky, situată pe teritoriul Rusiei, la nord-est de Lacul Baikal, înscriindu-se astfel, începând cu anul 1997, în calendarul sărbătorilor oficiale de mediu.
Din istoricul ariilor naturale din Moldova, se cunoaște, că conservarea ecosistemelor naturale şi îndeosebi a celor forestiere, constituia pentru Republica Moldova o problemă discutată pe parcursul întregului secol XX, dar de asemenea și în secolul XXI.
Primii paşi în această direcţie au fost întreprinşi încă în anul 1918, conform legii de reformă agrară pentru Basarabia, exproprierea pe seama statului a practic tuturor pădurilor private de pe teritoriul fostei provincii Basarabia, din totalul de 230 mii ha, circa 200 mii ha erau gestionate de stat, iar circa 30 mii ha au rămas ca păduri comunale/private. Aceasta a stopat într-o careva măsură procesul de exterminare a pădurilor şi în general a ecosistemelor naturale. Apoi au continuat acţiunile din anul 1937, când s-au luat sub protecţie 13 trupuri de pădure valoroase, fiind declarate monumente ale naturii din Basarabia, din 1958, când au fost supuse regimului de arii protejate 12,6 mii ha (inclusiv sectoarele de pădure „Lozova”, „Căpriana”, „Rădeni”, „Cărbuna”, „Hîrbovăţ”), aprobarea Hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 5 din 08.01.75, prin care sub protecţia statului au fost luate 37 mii ha de obiecte şi complexe naturale. Ultima a stabilit un regim strict de gospodărire a obiectelor respective, care a avut în general şi un efect benefic asupra stării ariilor protejate.
Concomitent, pe parcursul anilor, aderarea Republicii Moldova la diferite acorduri şi convenţii internaţionale, a contribuit la necesitatea de reformare a sistemului existent de conservare a ecosistemelor naturale. Astfel, la propunerea Ministerului Mediului a fost adoptată Legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, care prevedea extinderea ariilor protejate până la 66,5 mii ha. Astfel, conform legii menționate, sunt înregistrate 51 rezervații silvice, 9 rezervații de plante medicinale și trei mixte: în total 63 de rezervații naturale cu suprafața totală de 8.009 ha. Rezervaţia naturală are ca obiectiv asigurarea condiţiilor optime de protejare şi restabilire a speciilor, a comunităţilor vegetale şi animale semnificative din punct de vedere naţional. Rezervaţiile naturale se află în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale. De asemenea, în cadrul rezervaţiei naturale se efectuează cercetări ştiinţifice.
Printre cele mai importante rezervații naturale din tara noastră se numără:
Rezervaţia naturală ştiinţifică „Codrii” – cea mai veche rezervaţie, fondată în anul 1971 cu o suprafaţă de 5177 ha. Relieful are înălţimi de maxim 380 m, e întretăiat de nenumărate văi, râpi, hârtoape. eritoriul rezervaţiei are un statut special de protecție, delimitat în două zone funcţionale:
zona strict protejată – care are o suprafaţă de 720 ha şi constituie nucleul rezervaţiei. Ea cuprinde sectoarele cu habitatele speciilor de animale şi plante rare cu valoare universală din punctul de vedere al ştiinţei şi al conservării lor. În limitele acestei zone se interzice orice gen de activitate, cu excepţia cercetărilor ştiinţifice şi de protecţie. Aici omul este un simplu observator. El nu influenţează în nici un fel procesele naturale. E zona cercetărilor;
zona de tampon – cu o suprafaţă de 4450,7 ha care înconjoară zona strict protejată, îndeplinind funcţia de limitare a impactului activităţii umane. Ea reprezintă formaţiuni silvice asemănătoare cu cele pe care le înconjoară, însă necesită reconstrucţii ecologice, ştiinţific argumentate, în vederea dezvoltării fireşti a ecosistemelor naturale. Cu scopul reducerii impactului antropic asupra ecosistemului forestier a fost creată zona de tranziţie, în jurul zonei de tampon a teritoriului rezervației, având o suprafaţă de 12300 ha, care cuprinde teritorii cu o rază de până la 2 km şi reprezintă masive agricole private sau publice. În această zonă se permit toate genurile de activitate economică care nu contravin specificului ecosistemelor naturale.
Rezervaţia naturală ştiinţifică „Pădurea Domnească” a fost fondată în an.1993. cu suprafaţa totală este de 6032 ha, dintre care suprafața împădurită ocupă 3054 ha. Scopul fondării rezervației a fost păstrarea zăvoaielor care cresc pe grindurile fluviatile, pentru ocrotirea diferitor specii de plante, în special celor rare. Diversitatea monuentelor naturii unicale în felul lor , complexitatea ecosistemelor acvatice și terestre dispersate practic pe întreaga zonă a Prutului de Mijloc au contribuit ca argument convingător la crearea rezervației ,, Pădurea Domnească,, . După cum se stipulează în Hotărîrea respectivă a Guvernului, rezervația este creată în scopul păstrării celui mai reprezentativ complex natural silvic de luncă și mlaștini situat în sectorul de mijloc a râului Prut, conservării , regenerării speciilor de plante și animale și celor aflate pe cale de despariție, ameliorării mecanismelor de protecție a râului Prut. Pădurea este reprezentată de asociații vegetale de stejăret , plopiș , sălcete. Aici pot fi întălnite plante rare ca vița de vie sălbatică , angelica , laleaua pestriță , ghiocelul alb , viorelele. Au supravețuit în limetele rezervației și elemente faunistice rare ca vidra , pisica sălbatică, jderul de pădure , jderul de piatră , broasca țestoasă de baltă, egreta, lebăda.
Rezervaţia naturală ştiinţifică „Prutul de Jos” a fost creată în an. 1991 pe o suprafaţă de 1691 ha. Este situată în partea de sud-vest a Republicii Moldova, de-a lungul cursului inferior al râului Prut, ultimul mare afluent al Dunării. Este flancată de localităţile Slobozia Mare şi Văleni. La 20 km spre nord se află lacul Manta, iar la 25 km spre sud, lacul Brateş (România). Aici frumusețea naturii este în răbufnirea ei divină. Aproape 2/3 din suprafața Rezervației este ocupata de lacul Beleu,pe restul teritoriului cresc sălcii, stuf și alte comunități de plante ierboase și lemnoase caracteristice luncilor inundabile din zona Prutului inferior. Aici viețuiesc 155 de specii de păsări ,dintre care 33 sunt rare iar 12 pe cale de dispariție.Dintre păsările rare pot fi întâlnite: egreta, lebăda, lopătarul, pelicanul, cormoranul-mic, călifarul-alb, pescărușul-albăstriu ş.a. Sunt 193 specii de plante, dintre care sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei: nufărul alb, salvinia , cornaciul plutitor, peștișoara.Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra , hermelina , nurca europeană ș.a.Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul,babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a.
Apele lacului Beleu circulă şi se află în permanentă comunicație cu răul Prut prin cele patru gârle: două gârle de acumulare – Manolescu şi Popovca şi două de evacuare – Nevodului şi Rotarului, care sunt situate în partea de Sud a lacului. Nivelul apei din lac depinde în mare parte de nivelul apei din Dunăre şi respectiv din râul Prut variind în dependență de inundațiile de primăvară și vară. Hotarele rezervaţiei se mărginesc la apus cu rîul Prut la răsărit cu pantele înţelinite ale Prutului ce se apropie cu Slobozia Mare. Rezervaţia este situată aproximativ la paralela 45 grade latitudine nordică. Prin aceasta se lămureşte faptul că este situată în calea păsărilor migratoare.
Rezervaţia naturală ştiinţifică „Plaiul Fagului” a fost fondată în an. 1991 în scopul protecţiei pădurilor de fagi cu suprafaţa totală de 5642 ha, dintre care păduri – 4639 ha. Rezervația ocupă partea de nord-vest a Codrilor. Aici sunt sectoare pe care cresc păduri de fagi, unice în Republica Moldova, care alternează, în general, cu pădurile de stejar şi carpen.
Rezervaţia naturală ştiinţifică „Iagorlîc”, fondată în an.1988, ocupă 836 ha de uscat şi 270 ha de suprafaţă acvatică. Suprafaţa terestră a rezervaţiei este ocupată de plante de stepă printre care negara, păiuşul, hiruşorul. Pădurile ocupă suprafeţe nu prea mari şi sunt prezentate de pădurici izolate de stejar pedunculat şi pufos.