Pe ce se va axa pe parcursul anului 2022 procesul de supraveghere bancară în mod prioritar

În pofida faptului că pe parcursul anului 2021 anumiți indicatori ai sectorului bancar au înregistrat o dinamică pozitivă, persistă în continuare riscul unor efecte adverse. În aceste circumstanțe, Banca Națională a Moldovei a definit prioritățile în materie de supraveghere pe baza unei evaluări a principalelor riscuri și vulnerabilități, ca urmare a analizei activității băncilor și a evoluției pandemiei, dar și ținând cont de necesitatea asigurării că sectorul bancar dispune de un cadru de administrare riguros pentru a face față provocărilor la care este expus în permanență, informează OFICIAL cu referire la un comunicat de presă.

Astfel, pe parcursul anului 2022, procesul de supraveghere bancară se va axa în mod prioritar pe următoarele domenii:

I. Riscul de credit

II. Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)

III. Procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP)

IV. Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)

V. Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

VI. Riscurile asociate utilizării sistemelor de plăți

I. Riscul de credit
Riscul de credit, în contextul pandemiei de COVID-19, rămâne a fi în continuare un domeniu de interes al procesului de supraveghere, întrucât pandemia încă nu s-a sfârșit, iar calitatea portofoliului de credite are un impact direct asupra capitalului băncilor.

Identificarea, măsurarea și monitorizarea riscului de credit și a expunerilor în stare de nerambursare, precum și recuperarea acestora este esențială în cadrul procesului de supraveghere și în determinarea nivelului real al riscului de credit în sistemul bancar.

Supraveghetorii vor continua să evalueze practicile de creditare ale băncilor, pentru a se asigura că acestea continuă a fi solide și conforme cu reglementările în vigoare și cu profilul de risc, iar riscurile sunt identificate și gestionate adecvat.

Analizând rezultatele financiare preliminare ale sectorului bancar, constatăm că pe parcursul a 11 luni ale anului curent, acesta a înregistrat o dinamică pozitivă.

Astfel, pe parcursul a 11 luni ale anului 2021, portofoliul de credite s-a majorat cu 9 136,9 mil. lei (20,0 la sută) până la 54 786,1 mil. lei. În structura activelor, ponderea cea mai mare a fost deținută de ,,Credite și avansuri”, 46,5 la sută.

Creșterea portofoliului de credite pe sectorul bancar pe parcursul celor 11 luni ale anului 2021 se datorează, în mare parte, creșterii portofoliului creditelor acordate pentru procurarea/construcția imobilului cu 40,9 la sută și al creditelor de consum cu 37,9 la sută.

Actualmente, calitatea acestora este favorabilă. Creditele pentru procurarea/construcția imobilului și creditele de consum clasificate în categorii neperformante dețin ponderi mici în totalul creditelor acordate în ramurile respective, constituind 2,8 la sută și respectiv 5,5 la sută.

Indicatorul calității portofoliului de credite a înregistrat o îmbunătățire comparativ cu finele anului precedent, urmare ritmului de creștere mai mare a portofoliului de credite față de creșterea creditelor neperformante. Astfel, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a constituit 6,3 la sută, fiind în micșorare cu 1,0 p.p. față de finele anului precedent.

Evoluția creditelor acordate persoanelor fizice va fi monitorizată în cadrul supravegherii continue pe parcursul anului 2022. Totodată, riscul de credit rămâne a fi un aspect important supus evaluării în cadrul controalelor pe teren, cu o atenție aparte pentru ramurile sus-menționate, prin evaluarea procedurilor de acordare și monitorizare și evoluția creditelor în raport cu apetitul la risc al băncilor și recuperarea acestora, mai ales în cazul creditelor de consum care, în mare parte, sunt acordate fără garanții materiale.

II. Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)
În anul 2021, Banca Națională a acordat o atenție deosebită evaluării adecvării funcțiilor de control intern în bănci, și anume practicilor de gestionare a riscurilor, în special în ceea ce privește identificarea, măsurarea anticipativă și diminuarea riscurilor în timp util, existența unei structuri organizatorice transparente cu linii clare de raportare și o cultură corporativă adecvată, segregarea responsabilităților și independența funcțiilor de control etc. Drept urmare, au fost emise măsuri și recomandări pentru îmbunătățirea cadrului de control intern. Astfel, pe parcursul anului 2022, Banca Națională va continua evaluarea adecvării cadrului de control intern, în special prin evaluarea acțiunilor întreprinse de bănci urmare recomandărilor formulate în cadrul controalelor efectuate, prin prisma conformării cadrului legal și cerințelor de supraveghere, asigurării controlului corespunzător al riscurilor și existența unui proces independent și eficient de luare a deciziilor.

De asemenea, Banca Națională va continua evaluarea procesului intern privind adecvarea capitalului la riscuri (ICAAP). În cadrul analizei procesului ICAAP se va monitoriza suficiența capitalului și planificarea acestuia, identificarea corectă a riscurilor semnificative la care sunt expuse băncile.

III. Procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP)
O altă prioritate derivă din modificările operate în Regulamentul privind cadrul de administrare a activității băncilor și anume, introducerea procesului de evaluare și adecvare a lichidității interne (ILAAP) prin verificarea calității procesului de evaluare a adecvării lichidității în cadrul procesului SREP realizat de Banca Națională. Astfel, Banca Națională va evalua soliditatea, eficacitatea și caracterul cuprinzător al cadrului pentru administrarea riscurilor de lichiditate și de finanțare aferentă băncilor. Scopul acestui proces e să asigure că banca deține un cadru de administrare riguros conceput pentru administrarea riscului de lichiditate, inclusiv a unui proces pentru identificarea, administrarea şi monitorizarea riscurilor de lichiditate și de finanțare. Prima raportare către BNM va fi efectuată pe 31.05.2022 la situația din 31.12.2021.

IV. Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)
În contextul amenințărilor cibernetice din ce în ce mai persistente și mai complexe, riscul cibernetic devine unul proeminent în cadrul băncilor, poate genera pierderi semnificative și poate afecta reputația băncilor.

Ținând cont de aceasta și de noile amenințări în domeniul cibernetic, în anul 2022, Banca Națională a Moldovei va evalua situația în domeniul TIC la băncile licențiate pentru a determina conformarea acestora cu Regulamentul privind cerințele minime pentru Sistemele Informaționale și de Comunicare ale băncilor și va pune accent în mod special pe: verificarea utilizării sistemelor de operare ce dispun de suport din partea furnizorilor, efectuarea testelor complexe de continuitate care să asigure continuitatea activității băncii în cazul unor situații neprevăzute, efectuarea testelor de penetrare care să demonstreze capacitatea băncilor de a face față atacurilor cibernetice.

De asemenea, în baza unui set complex de controale și evaluări va fi efectuată supravegherea off-site în domeniul TIC, ce va permite evaluarea riscurilor TIC la care se expun băncile licențiate.

V. Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului
În anul 2022, Banca Națională a Moldovei va continua procesele de consolidare a capacității sale operaționale pe linia supravegherii entităților raportoare care intră în aria sa de responsabilitate.

Astfel, urmare a ajustării procedurilor și metodologiilor utilizate, BNM se va axa pe implementarea metodologiei ratingului de risc în procesul de supraveghere, care va conduce la o îmbunătățire semnificativă a calității și eficienței acestuia. Se va urmări asigurarea unui cadru adecvat pentru desfășurarea activităților de supraveghere, în principal off-site, fundamentate în funcție de riscurile specifice transferării semnificative a activităților în mediul online, de riscurile de eludare a sancțiunilor internaționale, dar și din perspectiva riscurilor care derivă din activitățile care implică frecvent numerar în proporții considerabile sau a operațiunilor de transferuri externe cu risc ridicat.

În vederea îmbunătățirii fluxului de informații dintre autoritatea de supraveghere și entitățile supravegheate, consolidării și creșterii gradului de conștientizare privind riscurile și amenințările asociate domeniului, va fi asigurată desfășurarea sesiunilor informative cu specialiștii din cadrul entităților raportoare.

VI. Riscurile asociate utilizării sistemelor de plăți
Activitatea de supraveghere a sistemelor de plăți și serviciilor de plată în anul 2022 se va axa pe analiza și evaluarea serviciilor și produselor inovative oferite de prestatorii de servicii de plată, precum și a măsurilor întreprinse de aceștia în vederea sporirii încrederii utilizatorilor în serviciile și instrumentele de plată.

Pe parcursul anului 2022, Banca Națională va continua procesul de supraveghere în scopul reducerii riscurilor asociate funcționării sistemelor de plăți, în acest sens, concentrându-și eforturile asupra următoarelor aspecte: analiza interacțiunii prestatorilor de servicii de plată cu entitățile terțe implicate în prestarea serviciilor de plată (centrele de procesare, prestatorii de servicii de plată licențiați în străinătate etc.); verificarea respectării obligațiilor asumate de către prestatori în procesul de prestare a serviciilor de plată; examinarea situațiilor neprevăzute, a operațiunilor neautorizate (fraude) cu utilizarea instrumentelor de plată, a datelor acestora și a sistemelor automatizate de deservire la distanță; evaluarea gradului de digitalizare a serviciilor de plată, inclusiv ponderea ordinelor de plată inițiate în mod electronic de către clienți, precum și conformarea cu limitele tarifelor stabilite de Banca Națională; monitorizarea implementării de către prestatorii de servicii de plată a produselor și serviciilor noi; examinarea și soluționarea reclamațiilor aferente utilizării serviciilor și instrumentelor de plată, inclusiv prin prisma condițiilor de transparență și informare a clienților, respectarea obligațiilor asumate de prestatori în raport cu aceștia.

Cristina Pendea