Fost deputat, despre programul de guvernare: „La prima etapă…”

Cu referire la programul de guvernare, fostul parlamentar Iurie Țap, spune că la general, este o abordare din perspectiva reconsiderării statului ca prestator de servicii pentru cetăţeni, dar şi privind democratizarea societăţii.

„Potrivit obiectivelor de dezvoltare şi politicilor sectoriale propuse programul este unul ambiţios… În acelaş timp, vom exprima unele gânduri/idei ce ar putea fi utile în vederea îmbunătăţirii acestuia. La prima etapă, în cadrul elaborării Planului de acţiuni pentru implementarea programului de guvernare şi ulterior, prin ajustarea acestuia, la evaluarea intermediară”, notează, pe facebook, Țap.

Astfel, adaugă el, modernizarea serviciilor publice este abordată preponderent din perspectiva digitalizării acestora, de altfel, un obiectiv foarte important.

„În acest context vom stărui privind abordarea sistemică a problemei, or, conform Raportului de ţară (SIGMA), înţelegerea esenţei de servicii publice în cazul Republicii Moldova este una problematică şi, respectiv, modul de prestare a acestora este unul inadecvat/defectuos. Apropo, crearea ASP, ca instituţie publică ce prestează servicii administrative este un exemplu relevant. Vom evidenţia şi centralizarea excesivă, în acest sens. Or, trebuie clarificată problema serviciilor publice, natura acestora (Legea serviciilor publice) şi respectiv gândit fundamental modalitatea prestării acestora (delegare/partajare către/cu APL, respectiv prin ghişeul unic pe platforma acestora). În acest sens, este vorba despre reforma administraţiei publice în baza descentralizării puterii. Altfel spus, reforma administrativ-teritorială şi crearea regiunilor administrative şi colectivităţilor locale cu capacitate administrativă, este calea/modalitatea de organizare raţională în vederea prestării eficiente a serviciilor publice ale statului şi celor locale/regionale. Implicit fiind vorba şi despre deconcentrarea serviciilor publice ale statului (crearea circumscripţiilor administrative, instituţiei prefectului, altele). În acestă ordine de idei, compartimentul resprectiv (Administraţie publică şi autonomie locală) ar trebui redefinit în ,,Descentralizarea puterii şi reforma administraţiei publice”, respectiv să fie revăzută esenţa acestuia în conformitate cu ,,Principiile Administraţiei Publice,, (SIGMA/OECD), or, actuala redacţie este una inadecvată problemei. Totodată, dezvoltarea regională trebuie văzută în contextul descentralizării puterii şi reformei administrativ-teritoriale, aşa cum acestea sunt procese conexe”, spune fostul deputat.

În același timp, el adaugă: „Vom stărui privind esenţa problemei reconsiderării statului din perspectiva descentralizării puterii, or, prin compartimentul ,,Infrastructură şi Dezvoltare Regională” se intervine în competenţa colectivităţilor descentralizate. Altfel spus, executivul central nu trebuie să se preocupe de drumurile locale, apă/sanitaţie, altele, ci dimpotrivă, să creeze mecanismul de prestare a acestor servicii (colectivităţi regionale şi locale puternice), aşa cum am scris mai sus. Totodată, dezvoltarea locală este competenţa colectivităţilor descentralizate/autorităţilor publice ale acestora, care sunt un element independent în sisitemul administrativ şi cel politic al statului, parte a puterii executive, resprectiv, trebuie să se regăsească la compartimentul ce vizează domeniul dat”.

În altă ordine de idei, Țap spune că dezvoltarea regională este interdependentă, dar nu conexă domeniului infrastructurii. În acest sens, fostul parlamentar declară că aici ar fi cazul să se regăsească amenajarea teritoriului/planificarea spaţială, care este una dintre funcţiile de bază ale statului, dar neglijată în totalitate.

„Produsul final al domeniului, Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, este platforma unde se întâlnesc politicile sectoriale, or, prin capitolul 4, Programul de guvernare prevede ,,consolidarea capacităţilor guvenului pentru implementarea politicilor orizontale şi transversale…” Ar fi cazul redefinirii compartimentului în ,,Infrastructură şi amenajarea teritoriului”, dar şi fundamentării adecvate a domeniului. Pe final, vom reitera importanţa reformei coerente şi profunde a administraţiei publice, care, de rând cu justiţia ,,reprezintă piatra de temelie pentru toate sectoarele,, (Note informative ale partenerilor de dezvoltare, ianuarie 2015). În aceeşi ordine de idei, vom stărui privind importanţa unei structuri comune privind descentralizarea puterii, reforma administraţiei publice şi dezvoltarea regională”, a conchis el.

Mihaela Rotari