Alexandru Oleinic: Inițial credeam că va fi cu mult mai simplu să realizez măcar o parte din obiectivele asumate, dar realitatea este cu totul alta
Alexandru Oleinic, deputat independent în Parlamentul Republicii Moldova – ales pe circumscripția uninominală nr.47 (or. Camenca, Râbnița, Dubăsari și Grigoriopol), a făcut totalurile activității sale de parlamentar, în perioada 2019-2021, informează OFICIAL.
Pe parcursul celor doi ani de activitate în Parlamentul de legislatura a X, Oleinic a înregistrat 12 inițiative legislative, 14 amendamente la diferite proiecte de legi, a înaintat 4 sesizări la Curtea Constituțională, a adresat diferitor instituții din țară 133 de interpelări și sesizări, a solicitat organizarea audierilor publice în probleme de interes național în comisiile parlamentare, etc.
„Vorbind despre cele mai importante inițiative legislative, în mod special aș evidenția proiectul Strategiei Naționale de Dezvoltare a Sectorului de Irigare, document elaborat în colaborare cu un grup de experți din țară și de peste hotare, realizarea căruia va soluționa mai multe probleme din domeniul agroalimentar – scopul final, fiind ca până în 2030 să fie pregătite pentru irigare circa 250 mii ha terenuri agricole (!). Este un proiect ambițios, pentru realizare căruia în 10 ani sunt necesare investiții totale de 2,27 mlrd. euro, dar ulterior, profitul brut pe care îl va obține sectorul agricol, ca urmare a implementării Strategiei, este estimat la 1,17 miliarde euro anual. De asemenea, în rezultatul implementării Strategiei, contribuția agriculturii la PIB-ul național va spori cu 25 la sută, ajungând la 12,25%, comparativ cu 9,8%, care este astăzi, iar numărul locurilor de muncă noi se va majora cu peste 230 mii.
O altă inițiativă legislativă, votată de Parlament, ține de modificarea Legii 461/2001 privind piața produselor petroliere, care prevede stabilirea de noi norme generale de calculare și aplicare a prețurilor la carburanți. Apropo, tergiversarea adoptării legii mai bine de 1,5 ani, chiar și în condițiile situației de criză în sănătate publică, secetă, alte cataclisme, denotă, odată în plus, că pentru unele forțe politice interesul de grup sau personal este mai presus decât interesul țării, al cetățeanului”, a comunicat politicianul.
„Din cele 4 sesizări la Curtea Constituțională vreau să scot în evidență solicitarea privind verificarea constituționalității Legii privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative. Cu alte cuvinte a proiectului nr.143 din 1 aprilie 2020, prin care Guvernul își asumă răspunderea asupra unor modificări în legislație. Am considerat că în condițiile unei pandemii, când trebuie să ne axăm pe măsuri și acțiuni eficiente de combatere a acesteia, nu este normal că Guvernul, folosindu-se de situație, pe lângă unele acțiuni necesare, include și un șir de ”inițiative”, care nu au nimic cu combaterea pandemiei, susținerea economiei, cetățenilor, mediului de afaceri etc.”, a menționat parlamentarul.
Alesul poporului, referindu-se la activitatea de deputat ales pe circumscripția nr. 47, a spus că trebuie să constate că nu e satisfăcut de aceasta.
„Sincer vorbind, inițial credeam că va fi cu mult mai simplu să realizez măcar o parte din obiectivele asumate, dar realitatea este cu totul alta. Când înaintezi o inițiativă sau alta trebuie să cauți susținere, dar toate partidele au agenda lor și de aceea desigur că e mai complicat de a promova obiective concrete. Dar și în aceste condiții s-a reușit soluționarea unor probleme ale oamenilor sau instituțiilor din stânga Nistrului. De exemplu, a fost soluționată problema procurării unui autocar pentru Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu”, amplasat în satul Corjova, a unor probleme de ordin social-economic ale locuitorilor din stânga Nistrului, etc. Desigur, și în acest caz și-a lăsat amprenta pandemia Covid-19, când a fost limitat, iar uneori și sistată circulația cetățenilor, transportului, etc. Consider că pentru viitor, în scopul soluționării problemelor cetățenilor din această zonă, autoritățile trebuie să schimbe procedurile – actualul sistem este prea birocratizat, iar tot procesul să fie dirijat exclusiv de/prin Biroul pentru Reintegrare”, a subliniat Oleinic.
Cristina Gurez