Ion Perju: 2020 a fost un an intens, cu activități sistematizate în documentele de planificare strategică, dar și cu acțiuni cu caracter prompt

Interviu cu Ion Perju, ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, pentru Almanah Politic

Cum a fost anul 2020 pentru Ministerul pe care îl conduceți?

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului este o instituție cu o structură complexă, cu o misiune, funcții și domenii de activitate multidimensionale, care solicită o abordare sistemică temeinică. Cu toate acestea, pe fundalul particularităților anului 2020, deopotrivă cu fluctuația accentuată a cadrelor, vulnerabilitatea memoriei instituţionale și insuficiența resurselor umane, Ministerul a reușit să realizeze un șir de acțiuni valoroase cu impact major asupra tuturor segmentelor aferente instituției. Iar de la înălțimea ultimului an, echipa Ministerului poate lista: documente de politici, acte legislativ-normative, acorduri internaționale și alte activități cu incidență durabilă vădită asupra agriculturii, dezvoltării regionale și mediului.

Ați putea face o retrospectivă pe dimensiunea agricolă din administrarea Dvs.?

Anul 2020 a fost unul controversat pentru toate segmentele gestionate de Minister, dar mai ales pentru sectorul agricol, unde criza pandemică și seceta severă fără precedent, cu debut din toamna anului 2019, au aprofundat problemele existente, demonstrând agresivitatea naturii asupra acestuia. Prin urmare, doar în anul 2020, temperatura medie a aerului a fost depășită cu +2ºC, iar depunerile atmosferice au constituit doar 30-60% din media multianuală, cu o situație dramatică în zona de sud a țării.

Toate acestea, de comun cu înghețurile târzii de primăvară, care au înregistrat valori de până la -13ºC, au cauzat un șoc climatic pentru sector, afectând peste 60% din ariile însămânțate cu culturi de prima grupă.

În contextul efectelor grave ale secetei, Guvernul a identificat în regim imperativ, din sursele bugetului public național – 324 mln. lei, pentru a acoperi parțial prejudiciile cauzate de calamitățile naturale, acelor agricultori, ale căror culturi au fost compromise în proporție mai mare de 60%.

Totodată, a fost sesizată comunitatea internațională a donatorilor, dar și guvernele statelor-partenere, pentru a sprijini Republica Moldova, în traversarea efectelor șocului climatic. În acest sens, Federația Rusă a acordat un ajutor nerambursabil de 275 mln. ruble rusești (echivalentul a circa 60 mln. lei), repartizat pentru compensarea parțială a pierderilor suportate pentru cultura porumbului afectat în proporție de peste 60% – cu aplicarea coeficientului valoric.

Reieșind din soluțiile și activitățile întreprinse, s-a reușit desfășurarea cu succes și în termene a lucrărilor de sezon, fiind posibilă însămânțarea culturilor de toamnă pe o suprafață totală de circa 400 mii ha – arie echivalentă cu cea din 2019.

De notat că, în pofida șocului climateric din acest an, securitatea alimentară și cea furajeră a țării sunt asigurate integral și nu sunt în pericol, acoperind pe deplin necesarul pieței interne.

Reflectând asupra situației din sectorul zootehnic, pe fundalul specificului anului curent, conchidem că, seceta severă a afectat calitatea nutrețurilor, nu și cantitatea acestora, asigurând integral necesarul de consum de furaje pentru sectorul zootehnic.

Totodată, în vederea sporirii producției în sectorul zootehnic, dar și aplicării tehnologiilor de întreținere a animalelor, Guvernul a aprobat Regulamentul privind acordarea plăților directe per cap de animal, menit să încurajeze investițiile în acest sector.

De notat că, Guvernul este în continuu dialog cu statele-partenere și comunitatea donatorilor, în vederea identificării surselor suplimentare pentru sprijinirea segmentului agricol din țara noastră.

Care trei reușite ale Dvs. din 2020 le-ați scoate în evidență?

Bineînțeles, a fost un an intens, cu activități sistematizate în documentele de planificare strategică, dar și cu acțiuni cu caracter prompt, menite să diminueze impactul șocurilor existente. Ministerul a ținut pulsul pe toate dimensiunile din administrarea sa și a înregistrat reușite. O să le punctez pe cele mai importante.

Pe segmentul agricol au fost adoptate un șir de acte legislative-normative menite să reabiliteze segmentul de irigare, care se află în stare precară pe fundalul parcelării terenurilor și privatizării patrimoniului hidrotehnic și împiedică dezvoltarea sectorului.

Per ansamblu, prevederile vizează excluderea unor impedimente la irigarea terenurilor agricole, interzicerea evacuării apei în scop tehnologic piscicol din bazinele de apă, includerea contravențiilor pentru persoanele fizice și juridice care împiedică ilegal utilizatorii de apă să amplaseze sau să utilizeze o priză de apă și instalațiile mobile etc.

Totodată, a fost aprobat Regulamentul cu privire la folosința apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole și Programul de îmbunătățiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025, menit, inclusiv, să stimuleze reabilitarea sistemelor de irigare și desecare pentru atenuarea secetei pedologice.

Or, dezvoltarea eficientă a sectorului agricol depinde în mare măsură de accesul la surse sigure de apă pentru irigare.

Pe filiera dezvoltării regionale, accente sporite au fost puse pe elaborarea și aprobarea unei noi paradigme a politicii de dezvoltare regională, orientate spre creșterea competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, ajustarea disparităților și creșterea calității vieții cetățenilor. Or, creșterea competitivității și ocupării forței de muncă în regiuni, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii, dar și implementarea unei guvernanțe colective, cu implicarea autorităților centrale, regionale și locale în parteneriat cu societatea civilă, reprezintă prioritățile Ministerului în acest sector.

În continuarea acestui deziderat, a fost aprobat Programul Național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova, focusat pe evoluția economică durabilă a șase orașe: Edineț, Soroca, Ungheni, Orhei, Comrat și Cahul, desemnate poli de creștere.

Urmare a implementării Programului se urmărește ca municipiile desemnate pol de creștere să devină mai atractive pentru locuitori, antreprenori și turiști și să genereze dezvoltare în arealul pe care îl polarizează.

Un rezultat important vizează monitorizarea sporită a gestionării fondului forestier, prin stoparea tăierilor ilicite, în rezultatul verificărilor intense pe parcursul anului precedent.

În acest context, a fost aprobat Codul silvic, ce prevede reglementări noi şi actualizate care vizează consolidarea managementului forestier național, sporirea calității materialului forestier de reproducere, asigurarea transparenței asupra inventarului forestier național, majorarea cuantumului pentru prejudiciul adus vegetației forestiere etc. – cu impact direct asupra asigurării continuității pădurilor și biodiversității.

De notat că, elementele enunțate mai sus completează un șir de alte politici elaborate/promovate de Minister, dar și asistența externă atrasă pe segmentele gestionate de instituție. Specificul acestui interviu nu-mi permite să mă refer la fiecare dintre ele.

Ce regrete aveți legate de 2020?

Din start, trebuie să recunosc că, fiind desemnat în calitate de ministru, mi-am propus planuri ambițioase și obiective complexe, dar nu întotdeauna realizarea acestora depinde exclusiv de ministru. Prin urmare, regrete sunt multe. Cel mai mare ține de nereușita restructurării instituției, dar și trecerea întregii echipe ministeriale în sediul istoric al Ministerului Agriculturii, poziționat pe strada Ștefan cel Mare și Sfânt, din capitală, dar care va avea loc în debutul anului 2021.

Totodată, efectele social-economice determinate de suprapunerea crizei pandemice și a secetei au demonstrat suplimentar importanța dezvoltării durabile a sectorului agricol și au pus în pericol atingerea mai multor ținte ale Guvernului, în special a celor aferente nivelului de trai al populației din zonele rurale și productivității în agricultură.

Cum credeți că va fi anul 2021 pentru domeniile pe care le administrați?

Pe parcursul acestui mandat, am încercat să promovez politici corecte, coerente, sustenabile și în strânsă sinergie, pe toate dimensiunile aflate în gestiunea Ministerului. Prin urmare, este imperios a se continua implementarea acestora, cu sprijinul statelor-partenere, deschiderea comunității internaționale a donatorilor, dar și cu suportul reprezentanților mediului agricol autohton. Doar în asemenea formulă vom putea crea sectoare competitive și o economie durabilă.