Auditorii CCRM au prezentat 3 rapoarte de audit financiar în cadrul ședinței Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice!

Auditorii Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) au prezentat recent, în cadrul ședinței Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice (CCFP) trei rapoarte de audit financiar, aprobate în anul curent: Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat (BS) pe anul 2019, Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) în anul 2019, Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2019, informează OFICIAL.

În premieră, CCFP a audiat concomitent rapoartele CCRM și rapoartele entităților auditate.

Principalele constatări care au stat la baza elaborării Raportului auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2019 au fost prezentate de către Petru Rotaru, membru CCRM și Maia Savva, șef al echipei de audit.

Misiunea de audit a Curții de Conturi a constatat că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2019, întocmit de Ministerul Finanțelor pentru exercițiul bugetar încheiat la 31 decembrie 2019, oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară, fiind emisă opinia fără rezerve.

În 2019, veniturile bugetului de stat au însumat 39 967,9 mln de lei, fiind cu 3 535,2 mln de lei mai mari față de anul 2018, dar mai mici cu 675 mln de lei decât nivelul planificat.

Rezultatul execuției bugetului de stat (deficitul) în anul 2019, în comparație cu anul 2018, a înregistrat o creștere de 36,5%, iar față de anul 2017 – de 102,8%. Majorarea deficitului a fost efectuată în scopul păstrării în vizor a cheltuielilor sociale, a celor aferente implementării noului sistem de salarizare în sistemul bugetar și a investițiilor pentru proiectele demarate. Deficitul bugetului de stat, ca pondere în PIB, este în creștere, în anul 2019 a constituit 1,5%, sau mai puțin față de indicatorul prognozat. Finanțarea deficitului bugetului de stat în anul 2019 s-a efectuat din surse interne și externe.

Ponderea în PIB a veniturilor bugetului de stat încasate în anul 2019 constituie 19,0%, înregistrând o creștere cu doar 0,1 puncte procentuale comparativ cu anul 2018.Totodată, auditul constată că ponderea majoră în structura veniturilor bugetului de stat o dețin impozitele și taxele – 91,1%, fiind încasate cu 612,9 mln. lei mai puțin decât nivelul precizat.

Raportul de audit a fost remis Ministerului Finanțelor pentru aprobarea unui plan de măsuri privind implementarea recomandărilor. Auditul a recomandat completarea cadrului normativ cu reglementări privind executarea și debursarea mijloacelor de finanțare externă provenite exclusiv prin intermediul sistemului trezorerial. Misiunea de audit a reiterat necesitatea respectării prevederilor privind procesul de includere pentru finanțare din buget a obiectelor de investiții capitale, cu asigurarea unui sistem eficient de monitorizare a execuției obiectelor de investiții capitale.

Auditul a mai solicitat monitorizarea neadmiterii imobilizării mijloacelor bugetare de către autoritățile publice centrale în generarea creanțelor, ținând cont de procesul de înregistrare a contractelor de achiziții prin sistemul trezorerial. Printre recomandări se regăsesc și elaborarea metodologiilor de calcul pentru transferurile cu destinație specială la finanțarea instituțiilor de învățământ (instituții preșcolare, licee-internat cu profil sportiv, școli de tip internat, centre de educație extrașcolară etc.), precum și a completării normelor metodologice cu referire la determinarea transferurilor destinate școlilor primare, gimnaziilor și liceelor etc.

Cele mai importante aspecte stabilite în cadrul Raportului auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) în anul 2019 au fost prezentate de către Marina Covali, membru CCRM și Irina Pîntea, șef al echipei de audit.

Observațiile de audit au servit drept temei pentru exprimarea opiniei cu rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2019.

Auditul a fost în imposibilitatea evaluării cheltuielilor în sumă de 1625 mln. lei raportate în subprogramul „Asistență medicală spitalicească”, din cauza nedelimitării serviciilor medicale spitalicești achitate de către Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). De asemenea, auditul nu și-a putut exprima opinia asupra cheltuielilor aferente medicamentelor compensate, în sumă de 76,1 mln de lei, condiționată de erorile conținute în 662 mii de rețete prescrise populației şi achitate din FAOAM. Auditul a mai stabilit că tarifele aplicate la contractarea și finanțarea serviciilor medicale nu au la bază calcule obiective şi nu reflectă costul real al serviciilor, ceea ce a determinat acordarea subvențiilor pentru acoperirea creșterii cheltuielilor de personal.

Misiunea de audit a mai precizat că instituțiile medicale spitalicești au prestat și au raportat servicii medicale cu depășirea volumelor contractate. De asemenea, listele de așteptare pentru programările la tratament în cadrul Programelor speciale conțin erori și necesită ajustări.

Raportul de audit a fost remis CNAM, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică pentru implementarea recomandărilor.

Cele mai importante constatări ale Raportului auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2019 au fost prezentate de către Marina Covali, membru CCRM și Irina Rogaciov, membru al echipei de audit.

În baza probelor de audit obținute, Curtea de Conturi și-a exprimat opinia cu rezerve. Astfel, la capitolul venituri, misiunea de audit a atras atenție la două aspecte importante:

• Primul aspect se referă la valoarea transferurilor de la bugetul de stat pentru cota de 6% la fondul de salarizare și la alte recompense prevăzut de a fi compensate pentru angajatorii din agricultură. În anul 2019, contribuabilii din agricultură au admis erori în dările de seamă prezentate la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), care au condiționat supraevaluarea cu cca 220 mii lei a sumelor compensate de la bugetul de stat. În anul 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), pe măsura prezentării de către contribuabili a dărilor de seamă corectate, a informat SFS, fiind ajustată suma de 170 mii lei compensată din bugetul de stat. Respectiv, mai urmează a fi diminuate cu 49 mii lei suma compensată de la bugetul de stat, odată cu prezentarea de către contribuabili a dărilor de seamă corectate.
• Cel de-al doilea aspect constatat la venituri, se referă la obligativitatea persoanelor, care prestează ocazional muncă necalificată, de a se încadra în sistemul de asigurări sociale, în scopul de a beneficia de pensia pentru limită de vârstă și de ajutor de deces. Auditorii au constatat că, deși, asigurarea este obligatorie, legislația în vigoare nu prevede mecanisme de impunere a acestei categorii de plătitori să contribuie la BASS. Astfel, datele furnizate de către Inspectoratul de Stat al Muncii indică că valoarea posibilelor venituri încasate la BASS de la această categorie de persoane urma a fi cu 3,5 mil. lei mai mare.

Cu referire la cheltuieli, se relevă că estimarea cheltuielilor efective în valoare de peste 21 miliarde lei a fost efectuată ca diferență dintre valoarea plăților determinate de a fi achitate beneficiarilor și sumele care nu au fost ridicate de aceștia, cu excepția lunii decembrie. Deși, în luna următoare plățile neridicate consecutiv mai puțin de 3 sau 6 luni au fost restabilite, instituția nu deține o informație, care este valoarea acestora și nici sistemul informațional nu poate genera astfel de date.

Referitor la datorii, auditul nu a obținut probe suficiente și adecvate cu privire la confirmarea valorii de 111,5 mil. lei la care au fost evaluate și raportate de către CNAS. Limitarea este determinată de faptul că CNAS se află în imposibilitatea de a prezenta lista beneficiarilor cărora datorează prestații, iar în sistemul informațional „Protecția Socială” este posibil de accesat doar datoria pe beneficiar și nicidecum consolidată per total.

Privitor la acordarea prestațiilor sociale, în aspect de conformitate, s-au constatat deficiențe la determinarea mărimii pensiei foștilor angajați ai instituțiilor de forță. Peste 93% din cazurile examinate, erorile se datorează faptului că, documentele prezentate de instituțiile de forță și pe care CNAS le-a luat temei pentru calcularea pensiei au conținut date eronate.

În final, ținând cont de deficiențele identificate, Curtea de Conturi a concluzionat că Raportul Guvernului privind executarea BASS în anul 2019, cu excepția efectelor aspectelor nominalizate, oferă sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil.

Cristina Pendea