PG, despre monopolul instituit în industria jocurilor de noroc: „Bugetul public a ratat venituri de circa 400 milioane de lei”

Procurorului General, Alexandr Stoianoglo afirmă că ne-am obișnuit deja, că periodic, să tot auzim despre cum unele sectoare ale economiei naționale sunt monopolizate și servesc intereselor anumitor grupuri, în detrimentul intereselor statului și ale cetățenilor, informează OFICIAL.

„Astăzi, vă prezint atenției dumneavoastră detalii despre un alt fenomen al economiei moldovenești: loteria și jocurile de noroc. Vă amintiți probabil epopeea de la finele anului 2016, atunci când liderii neformali ai guvernării de la acea vreme, au decis să ”asaneze moral” națiunea și au anunțat despre interzicerea industriei jocurilor de noroc. Mai târziu, însă, s-au răzgândit și au decis că domeniul trebuie să devină monopol de stat. S-a sfârșit toată epopeea cu trecerea acestui sector al economiei către un parteneriat public-privat. Prin urmare, au fost operate anumite modificări legislative. După care, la nivel de Guvern și instituții cointeresate, a fost aprobată toata baza normativă corespunzătoare. Ministerul Economiei și Infrastructurii a ”aranjat” condițiile tehnice pentru potențialii parteneri, astfel încât, de la bun început, să fie excluse din acest sector companiile autohtone. Evident că, toate condițiile au fost ajustate pentru o companie concretă, rezultatele concursurilor fiind previzibile. Procuratura Generală a investigat, în cadrul unui proces penal, traiectoria acțiunilor care au permis prejudicierea bugetului public ca urmare a transmiterii, prin diferite scheme dubioase, unor companii străine, a controlului în domeniul jocurilor de noroc. Investigațiile au relevat că, anumiți factori de decizie ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Proprietății Publice, alte persoane deocamdată neidentificate, urmărind scopul facilitării unor agenți economici de a obține controlul în domeniul jocurilor de noroc, folosind intenționat situația de serviciu, ar fi creat premise pentru preluarea afacerii în beneficiul unui cerc restrâns de persoane, prin intermediul Loteriei Naționale a Moldovei, elaborând și promovând cadrul normativ necesar, precum și trucarea unor activități la nivel departamental și interdepartamental”, a spus Stoianoglo, în cadrul unui briefing de presă.

Potrivit lui, prin Legea nr.291 din 16 decembrie 2016 cu privire la organizarea şi desfășurarea jocurilor de noroc, a fost instituit monopolul de stat în domeniu, fiind împuternicită cu organizarea și desfășurarea activității respective Loteria Națională a Moldovei – agent economic cu cotă integrală de stat, iar activitatea agenților economici în domeniul jocurilor de noroc a fost sistată, cu declararea nevalabilă a licențelor.

„Concomitent, prin Hotărârea Guvernului nr.237 din 25 mai 2017 au fost efectuate modificări în lista lucrărilor și serviciilor de interes public național, propuse parteneriatului public-privat, cu includerea în anexa nr.2 a serviciilor din domeniile ce constituie monopol de stat, gestionate de Loteria Națională a Moldovei. Ulterior, persoanele menționate, mimând activitatea grupului de lucru pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul ”Servicii din domeniile ce constituie monopol de stat gestionat de Loteria Națională a Moldovei”, creat prin ordinul Agenției Proprietăți Publice din 3 mai 2017, au pregătit Studiul de fezabilitate și l-au prezentat, formal, membrilor grupului spre aprobare.

În continuare, factorii de decizie ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, în pofida avizului negativ al Ministerului Justiției, au elaborat și promovat proiectul Hotărârii Guvernului nr.639, adoptată la 14 august 2017, conform căreia au fost incluse criterii de eligibilitate, care favorizau un cerc îngust de companii, și anume:

• deținerea licențelor valabile în domeniul vizat, în condițiile în care agenților economici din țară le-au fost retrase licențele;
  •    cifra de afaceri a participantului la concurs trebuie să fie de minim 500 milioane de euro pentru ultimii trei ani cumulativ;
  •    dezvoltarea rețelei de distribuție a activităților, cu puncte de vânzare a biletelor pentru loterii momentane, într-o rețea cu cel puțin un punct de vânzare la 500 de locuitori;
  •    prezența unui contract valabil pentru ultimii 3 ani cu un post de televiziune cu acoperire națională pentru difuzarea de publicitate şi emisiuni televizate în domeniul vizat;
  •    dispunerea de cel puțin 5 mii de automate de joc în operare în diferite state europene;
• este producător de automate de joc.

În condițiile expuse, Comisia de selectare a partenerilor privați, instituită prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii din 10 octombrie 2017, a adjudecat dreptul de negociere a contractelor:

– pentru sectorul loteriilor și pariurilor la competițiile sportive, cu Asocierea operatorilor economici: NEW Games AD, National Lottery AD și NGM SPC Limited;

– pentru sectorul automatelor de joc cu câștiguri bănești, cu Asocierea operatorilor economici: Novo Gaming M Tehnologies GmbH, Novomatic Gaming Industries GmbH și Novomatic AG”, a precizat el.

Procurorul a mai spus că, la 20 și 23 aprilie 2018, grupul de lucru a aprobat formal proiectele contractelor negociate și, respectiv, a abilitat Agenția Proprietăți Publice și Loteria Națională a Moldovei să le semneze, fapt care a fost realizat în aceeași zi.

„Urmare a acțiunilor ilicite expuse supra, deși conform clauzelor contractuale la repartizarea veniturilor din implementare, Loteria Națională a Moldovei urma să beneficieze de 75% din venituri, iar partenerul privat 25%, în realitate, conform estimărilor specialiștilor, raportul de repartizare a profitului din activitatea de organizare și desfășurare a loteriei, este de 11,4% – statul și 89,6 % – partenerul privat, deoarece Loteria Națională a Moldovei suportă costul serviciilor de distribuție și cheltuieli pentru fondul de câștiguri.

În intervalul 1 noiembrie 2018 – luna mai 2019 din vânzarea biletelor de loterie au fost încasate mijloace bănești în sumă de 325,98 milioane de lei, din care, 39,5 milioane de lei au revenit Loteriei Naționale a Moldovei, iar partenerului privat circa 81,5 milioane de lei.

La fel, dezavantajarea Loteriei Naționale a Moldovei se atestă și în sectorul automatelor de joc, fiindu-i atribuit un volum mai mare de obligații și cheltuieli comparativ cu cele ale partenerului privat, iar cota-parte din totalul venitului brut al jocului care revine Loteriei Naționale a Moldovei este de 51%.

Favorizarea intereselor terțelor persoane în detrimentul intereselor statului este evidentă și rezultă din acțiunile reprezentanților autorităților publice privind modificarea cadrului legal, soldat cu diminuarea sau eliminarea taxelor pentru activitățile în domeniul jocurilor de noroc.

Prin Legea nr.292 din 16.12.2016, au fost operate modificări la Legea nr.451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, fiind excluse taxele pentru exploatarea automatelor de joc cu câștiguri bănești în sumă de 23 100 lei pentru fiecare unitate și 28% din suma totală a mizelor acceptate pentru depunerea mizelor la competiții sportive și de altă natură.

Legea nr.288 din 15.12.2017, a modificat art.103 din Codul fiscal, în sensul scutirii de TVA, fără drept de deducere mărfurile și serviciile importate de către parteneri în cadrul PPP. În consecință, partenerii privați au beneficiat de scutiri la plata TVA în sumă de 36 mln. lei pentru perioada noiembrie 2018 – septembrie 2019.

Legea nr.178 din 26.07.2018, a constituit temei pentru modificarea Codului fiscal, în sensul micșorării de la 18% până la 12% a impozitului de venit pentru fiecare plătitor din câștigurile de la jocurile de noroc, cu excepția celor de la loterii și pariuri sportive.

Prin angajarea răspunderii Guvernului față de Parlament, la 11.03.2019 în temeiul Legii nr.26, au fost scutite de taxe unitățile comerciale și/sau de prestări servicii – persoanele care practică activități declarate prin lege ca activități ce constituie monopol de stat.

Până atunci sumele achitate sub formă de taxă de licență la Bugetul public național, în perioada anilor 2010-2015 au fost în creștere de la 60,7 mln. lei până la 101,6 milioane de lei.

Taxele pentru unitățile comerciale și/sau prestări servicii, constatăm că pentru anii 2014-2015 s-au estimat la circa 16,4 mln. lei și, respectiv, 19,7 mln. lei, precum și încasări din impozitul pe venit reținut la sursă din câștigurile de la jocurile de noroc în perioada identică au fost de 6,54 mln. lei și 6,56 mln. lei.

Potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, suma încasărilor sub formă de taxe și impozite pentru anii 2014-2015 s-a estimat la 119,2 mln. lei și 132,4 mln. lei, pe când suma investițiilor preconizată pentru sectorul loteriilor și pariurilor la competițiile/evenimentele sportive, se estimează la circa 63 mln. lei, iar pentru sectorul automatelor de joc cu câștiguri bănești constituie circa 30 milioane de lei”, a specificat procurorul.

Alexandru Stoianoglo a mai spus că, raportând încasările din anii 2014 – 2015 la acest compartiment, rezultă că, pentru anii 2017-2019, bugetul public a ratat venituri de circa 400 milioane de lei.

„Astfel, direcționarea mijloacelor financiare acumulate sub formă de taxe și impozite din activitatea jocurilor de noroc până la instituirea monopolului de stat în domeniul dat, erau suficiente pentru dezvoltarea sectorului doar de către Loteria Națională a Moldovei, fără cedarea unei cote importante din venituri partenerilor privați. Ca urmare a celor stabilite, Procuratura Generală a inițiat o cauză penală pe faptul abuzului de serviciu, comis cu participație, de către persoane publice, în interes material personal sau în interesul terților, manifestat prin atribuirea în beneficiul unor companii străine, conform schemelor dubioase, a domeniului jocurilor de noroc, soldat cu prejudicierea bugetului public național. Precizez că, în rezultatul acestui parteneriat public-privat, circa 65 de companii autohtone și-au stopat activitatea, mii de oameni au rămas fără locuri de muncă, zeci de companii și persoane au fost ilegal trase la răspundere penală, zeci de întreprinderi își revendică până în prezent de la Ministerul Finanțelor despăgubirile estimate la milioane de lei în legătură cu sistarea licențelor, pe care le-au plătit în avans. În același timp, firmele cu „afacere privilegiată” achită milioane de lei pentru a-și face publicitate la posturile radio și TV, afiliate cetățeanului Plahotniuc. Acestea sunt rezultatele reale ale acelui parteneriat public-privat. Informația despre starea lucrurilor în acest sector al economiei, precum și încălcările admise în procesul atragerii partenerilor privați a fost expediată Guvernului. Concomitent, procurorii întreprind o serie de acțiuni de urmărire penală pentru identificarea și tragerea la răspundere penală a tuturor celor implicați în această schemă criminală”, a conchis Stoianoglo.

Cristina Pendea