Raport: La capitolul asistența financiară, antifraudă și control se atestă unele evoluții, dar și constrângeri

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a prezentat un nou Raport alternativ privind implementarea Acordului de Asociere, transmite OFICIAL.

Raportul prezintă datele colectate și monitorizate în decursul acestui an. Astfel, se atestă un progres în acele domenii și sectoare prevăzute de Acordul de Asociere, care au fost condiționate. Nu s-au constatat evoluții concludente în realizarea părții valorice a Acordului. Implementarea a fost îngreunată de lipsa unui document național de planificare. S-a pus accent pe redresarea PNAAA 2017-2019.

Documentul a fost prezentat de experții IPRE, Iulian Groza, Stanislav Ghilețchi și Iulian Rusu.

Astfel, la primul titlu – Dialogul politic și reforme, experții constată că dialogul politic UE-RM a fost influențat de evoluțiile politice interne, funcționarea instituțiilor democratice, justiție, drepturile omului și criza pandemică generată de COVID-19.

În domeniul drepturilor omului a fost operaționalizată activitatea Consiliului Național pentru Drepturile Omului; numărului de plângeri privind nerespectarea drepturilor omului a crescut; RM continuă să fie frecvent condamnată la CEDO pentru cazuri de tortură și rele tratamente și nu au fost constatate progrese în ratificarea mai multor convenții internaționale – în special a Protocolului opțional nr. 12 la CEDO.

În domeniul afacerilor interne s-a reluat sprijinul bugetar direct al UE destinat reformei Poliției și adoptarea unei noi Strategii naționale antidrog pentru anii 2020-2027; a fost consolidat cadrul bilateral de cooperare strategică și operațională cu EUROPOL în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor. O provocare importantă rămâne deficitul general de capacitate, inclusiv operațională și fluctuația de personal. De asemenea, o altă constrângere este implementarea fragmentară și neconformă a documentelor de politici – aferente domeniului de securitate publică.

Prevenirea și combaterea corupției la nivel înalt nu a înregistrat progrese care să reflecte o finalitate în investigarea și sancționarea tuturor persoanelor implicate în frauda bancară. Cauzele cu implicarea lui Ilan Șor sunt până în prezent tergiversate. ARBI a aplicat sechestru pe bunuri, dar  rata de recuperare este mică. Numeroase informații publice ce țin de stilul de viață a Președintelui au fost utilizare pentru a face denunț penal, dar PG nu a dat curs investigațiilor.

Cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate înregistrează, în 2019, o tendință în creșterea a ratei de aliniere a RM la declarațiile și deciziile UE în comparație cu 2018. RM urmează să definitiveze mecanismul național de avertizare și răspuns timpuriu la amenințările hibride la adresa securității. Sunt necesare eforturi pentru punerea în aplicare a mecanismului de implementare a Acordului UE-RM privind procedurile de securitate pentru schimbul de informații clasificate.

În domeniul stabilității regionale unele evoluții se atestă în a doua jumătate a anului 2019, fiind reluate consultările în formatul „5+2”. Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în regiunea transnistreană rămâne una dintre principalele provocări.

La capitolul – Justiție, Libertate și Securitate, se constată că, cadrul de reglementare în domeniul regimului străinilor și integrării lor a fost completat; cetățenia prin investiție a fost anulată de Parlament, 2,3 mln. de cetățeni au călătorit în UE în baza pașapoartelor biometrice. Se află în proces de negociere extinderea mandatului EUBAM până în anul 2023.

Domeniul supremației legii rămâne o provocare, date fiind inițiativele controversate de funcționare a CSM, dar și judecătorii care au fost propuși pentru a fi numiți în funcții de conducere la CA și CSJ.

Au fost înregistrate progrese în promovarea unui nou document de planificare strategică în sectorul justiției. Indicele de percepție a corupției s-a înrăutățit în 2019.

La capitolul Cooperare Economică și Sectorială se atestă un progres moderat aferent în domeniul dat. Reforma administrației publice nu a înregistrat progrese semnificative. A fost finalizată construcția gazoductului Ungheni-Chișinău. Persistă probleme la calitatea reabilitării infrastructurii rutiere și se observă clientelism politic la alocarea fondurilor. Deșeurile menajere în continuare prezintă o provocare majoră pentru autorități.

Nu există un mecanism transparent, imparțial și cu reguli clare pentru selectarea proiectelor de mediu și finanțarea acestora. Domeniul dezvoltării regionale a înregistrat o serie de progrese în ajustarea documentelor de politici. COVID-19 a scos în evidență capacitatea redusă și reziliența slabă a sistemului național de sănătate publică. În domeniul mass-mediei s-au înregistrat progrese limitate, a fost adoptată legea ONG-urilor.

La capitolul Comerț și alte aspecte legate de comerț (DCFTA) se înregistrează unele evoluții. Exporturile moldovenești sunt orientate spre UE, la fel și importurile. Rămâne restantă negocierea, semnarea și punerea în aplicare a Acordului privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale. Deși au fost agreate măsurile și acțiunile pentru implementarea dreptului de a exporta produse de origine animală, până la moment acest drept nu a fost obținut. A fost facilitat procesul de vămuire electronică a mărfurilor și se implementează reabilitarea a 6 posturi vamale.

La capitolul Asistența financiară, antifraudă și control se atestă unele evoluții, dar și constrângeri. RM a ratat tranșă de 40 mln. a asistenței macrofinanciare. Comisia Europeană a inițiat reorientarea a peste 87 mln. euro pentru măsuri de redresare a consecințelor social – economice generate de pandemie. De asemenea, alte 100 mln. euro în calitate de asistență macrofinanciară anticriză vor fi transferate RM până în vara anului viitor.

Cristina Parfeni