Curtea de Conturi a publicat Raportul anual al activității de audit

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a trimis Parlamentului principalul produs al activității anuale de audit – Raportul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare și a patrimoniului public pentru anul 2019. Raportul prezintă rezultatele tuturor auditurilor efectuate în perioada septembrie 2019 – septembrie 2020.

În Raport sunt prezentate principalele constatări, concluzii și recomandări de audit, formulate în contextul activității de audit public extern, în scopul îmbunătățirii gestionării banilor publici.

În premieră, prima parte a Raportului conține o componentă analitică bine structurată, bazată pe rezultatele tuturor misiunilor de audit efectuate în perioada de raportare. Cea de-a doua parte a Raportului conține sintezele auditurilor, cu constatările și recomandările de rigoare. Această structură vine să faciliteze înțelegerea constatărilor de audit nu numai la nivel tehnic, de către specialiștii în domeniu, ci și de către publicul larg.

Informațiile, prezentate an de an în Raportul anual al Curții de Conturi, urmăresc câteva obiective:

• pe termen scurt: oferirea de informație Parlamentului, înainte de etapa de examinare și aprobare a Legii bugetului pe anul următor;
• pe termen mediu: informația din Raportul anual, adițional la informațiile prezentate în rapoartele tuturor misiunilor de audit, este un suport pentru Comisia de control al finanțelor publice și altor comisii parlamentare, în contextul executării funcției de control parlamentar.

Ca urmare a misiunilor de audit realizate în perioada de referință, Curtea de Conturi a identificat și a constatat multiple probleme, nereguli și disfuncționalități sistemice:

• managementul ineficient al resurselor umane în cadrul autorităților publice centrale, inclusiv la capitolul asigurarea funcționalității serviciilor financiar-contabile și de audit intern;
• neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra terenurilor și clădirilor;
• neînregistrarea în evidența contabilă a valorii terenurilor și clădirilor;
• neconformități în procesul de achiziții publice;
• nevalorificarea integrală a veniturilor bugetare;
• lipsa funcționalității și interconexiunii, interoperabilității sistemelor informaționale de stat;
• incoerența normelor metodologice și a clasificației bugetare referitor la noțiunea distinctă „cheltuieli pentru subsidii” și a conținutului economic al acestora;
• administrarea defectuoasă a proprietății publice prin privatizare și parteneriate public-private;
• capacitatea administrativă limitată a autorităților publice locale, în vederea organizării și funcționării eficiente a acestora;
• participarea ineficientă și netransparentă a statului în sectorul corporativ (entitățile din proprietatea statutului);
• nevalorificarea integrală și executarea cu rezerve a proiectelor finanțate din surse externe, etc.

„Curtea de Conturi este unica autoritate publică învestită cu dreptul de testare, evaluare și raportare despre modul în care instituțiile statului gestionează fondurile publice. Prin activitatea sa, Curtea de Conturi contribuie la buna gestionare a finanțelor publice și oferă recomandări entităților auditate în vederea îmbunătățirii administrării resurselor de stat”, se comunică în mesajul Curții.

Doina Secrieru