Curtea de Conturi a auditat performanța realizării Programului național de combatere a hepatitelor virale B, C și D

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat, în cadrul ședinței din 30 ianuarie curent, Raportul auditului performanței realizării Programului național de combatere a hepatitei.

Scopul misiunii de audit a fost evaluarea implementării Programului național de combatere a hepatitelor virale B, C și D pentru anii 2017-2021 și a impactului acestuia asupra sănătății pacienților, rezultat din îndeplinirea eficientă și eficace a activităților specifice de către entitățile implicate.

Hepatitele virale B, C şi D sunt infecții cu transmitere prin sânge, și alte fluide umane, cu procente semnificative de transmitere în etapele timpurii ale vieții, urmare a procedurilor medicale și paramedicale, precum și injecții nesigure. Hepatitele virale sunt cele mai răspândite şi mai persistente boli infecțioase la om.

Programul național de combatere a hepatitelor virale pentru anii 2017-2021 este al patrulea program național, care a fost aprobat de către Guvernul Republicii Moldova în mai 2017.

Misiunea de audit a cuprins entitățile și procesele sistemice și complexe la toate nivelele, fiind colectate probe de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), Centrul de achiziții publice Centralizate în Sănătate, Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), Instituție Medico-Sanitară Publică (IMSP) Spitalul Clinic de boli infecțioase ”Toma Ciorbă”, 2 IMSP Chișinău, 19 instituții medicale raionale, precum și alte instituții implicate.

În urma examinării rezultatelor implementării Programului menționat, s-a constatat că, instituțiile implicate au desfășurat acțiuni orientate spre obținerea indicatorilor scontați. Totodată, au fost evidențiate și unele probleme și dificultăți sistemice ce au determinat atingerea parțială a obiectivelor și indicatorilor stabiliți.

Nerealizarea pe deplin a obiectivelor stabiliți a Programului a fost condiționată de insuficiența mijloacelor financiare planificate și alocate. Astfel, la aprobarea Programului național au fost identificate mijloace necesare în sumă de 271,1 mil. lei, având un deficit bugetar de 18,7 mil. lei, nefiind identificate resurse financiare suplimentare pentru realizarea acțiunilor.

Pentru realizarea acțiunilor Programului național, pentru anii 2017-2019, din bugetul de stat au fost aprobate 101,8 mil. lei, alocate și utilizate 54,6 mil. lei, doar pentru tratamentul antiviral al pacienților cu hepatite. Mijloacele publice în sumă de 10,6 mil. lei, nevalorificate în anul 2018, au determinat nerealizarea pe deplin a unor obiective ale Programului național.

În context, se denotă că, misiunea de audit nu a dispus de date exacte privind numărul persoanelor înregistrate cu această maladie, deoarece nu a fost creat Registrul național de evidență a bolnavilor cu hepatite virale. Această atribuție a fost delegată MSMPS și ANSP. Nerealizarea acestui obiectiv al Programului nu a facilitat inițierea tratamentului antiviral, evaluarea, monitorizarea și raportarea datelor.

Unul din obiectivele Programului național de combatere a hepatitelor este asigurarea tratamentului antiviral pacienților. În perioada auditată au fost incluși pentru tratament 18665 pacienți.

Procesul de acordare a tratamentului persoanelor infectate cu hepatită este unul anevoios care durează în timp și implică o multitudine de instituții și persoane responsabile. În consecință, analizând etapele de adresare, diagnosticare, acceptare, aprobare, prescriere și eliberarea preparatelor pentru tratamentul antiviral persoanelor afectate, s-a constatat că pacienții sunt puși în situația de a aștepta tratamentul de la 14 zile până la 311 zile.

Instituțiile medico-sanitare publice urmau să prezinte, Comisiei specializate, o dată în trimestru sau la solicitare, rapoarte și informații privind rezultatele derulării tratamentului antiviral cum ar fi: numărul de pacienți incluși în tratament, numărul pacienților tratați și dinamica stării generale a pacienților, cantitățile de medicamente utilizate și stocurile disponibile etc. La acest capitol, misiunea de audit a constatat că nu există un raport de totalizare privind monitorizarea tratamentului antiviral.

În cazul respingerii de către Comisia Specializată a inițierii tratamentului, nu este emisă o decizie în acest sens, iar bolnavii nu cunosc acest fapt. Astfel de situații au fost constatate pentru 312 de persoane la entitățile auditate, care nu și-au cunoscut dreptul de aplicare repetată a dosarului. În aceste circumstanțe pot parveni cazuri de acutizare a comorbidității, iar pacientul este în necunoașterea deciziei.

Misiunea de audit a constatat că din 261 dosare ale pacienților, analizate de audit, 80 au fost în lipsa investigațiilor de determinare a genotipului hepatitei C, care depinde de zonele geografice, iar în contextul migrației masive a populației, pe teritoriul Republicii Moldova se regăsesc toate genotipurile.

De asemenea, la 6 instituții medicale nu au fost asigurate pe deplin cu preparate necesare tratamentului pacienților, iar în unele cazuri preparatele au fost eliberate în surplus. Astfel, a fost constatată nerealizarea, de către Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Toma Ciorbă” a executării ordinelor MSMPS, ce cuprind listele nominale ale persoanelor incluse în tratament, prin neasigurarea eliberării medicamentelor necesare prescrise și aprobate pentru tratament.

La 4 instituții medicale a fost constatată necorespunderea datelor din facturile fiscale aferente recepției preparatelor de către Instituțiile medico-sanitare publice și cantitatea medicamentelor eliberate pacienților, ceea ce indică deficiențe majore în evidența medicamentelor antivirale.

În rezultatul analizei și evaluării datelor din registrul de evidență a persoanelor cărora li s-a eliberat tratament antiviral în perioada anilor 2017-2019, s-au constat întreruperi în 299 de cazuri, ce a determinat neasigurarea evaluării eficacității tratamentului antiviral, ce diminuează efectul scontat de la administrarea preparatelor.

Procesul de achiziții ale preparatelor antivirale nu a asigurat atingerea principiilor de economicitate, eficacitate şi eficiență, astfel:

• Etapa de planificare a medicamentelor antivirale necesare pentru tratamentul persoanelor infectate de hepatită nu este fundamentată prin documente justificative, inclusiv prin listele de pacienților identificați în teritorii.
• Etapa de organizare și desfășurare a achizițiilor publice a fost însoțită de dificultăți și nerespectarea normelor stabilite, care în unele cazuri s-a desfășurat tardiv, peste șase luni, timp în care pacienții au fost lipsiți de tratamentul necesar.
• Etapa de executare a prevederilor contractuale a fost însoțită de ignorarea normelor stabilite și nerealizarea atribuțiilor de serviciu, ceea ce a dus la formarea stocurilor de medicamente cu termen expirat în sumă de 407,0 mii lei.

Insuficiența acțiunilor destinate profilaxiei specifice și nespecifice nu a asigurat atingerea obiectivelor Programului de reducere a incidenței şi prevalenței hepatitelor virale acute și poate cauza riscul de infectare cu virusul nominalizat.

Prin urmare, referitor la vaccinarea persoanelor ce fac parte din grupul de risc sporit de infectare, se relevă că pe parcursul anului 2017 la instituțiile auditate au fost vaccinate în total 8931 persoane luate la evidență, însă nu a fost respectată vaccinarea, conform calendarului de vaccinări stabilit.

Pe parcursul anilor 2018 și 2019 (I semestru), majoritatea instituțiilor nu au beneficiat de vaccinuri contra virusului hepatitei virale B, cauza fiind neachiziționarea vaccinului din contul mijloacelor identificate în Program. Respectiv, în șapte instituții auditate, nu a fost efectuată imunizarea a 4613 persoane ce fac parte din grupul de risc, iar unitățile care au beneficiat de aceasta, au folosit vaccinuri livrate de la imunizarea nou-născuților.

Misiunea de audit a conchis că Programul național de combatere a hepatitelor virale nu dispune de acțiuni eficiente și suficiente pentru realizarea obiectivelor specifice stabilite, care ar oferi servicii calitative pacienților, îndreptate spre reducerea morbidității și minimizarea consecințelor socioeconomice.

Procesele și mecanismele sistemice existente la toate nivelele nu asigură realizarea scontată a obiectivelor Programului, astfel nu oferă date privind rezultatele real obținute în raport cu indicatorii de monitorizare stabiliți, ca impact afectează procesul de informare, depistare și tratament a pacienților.

Mihaela Rotari