Cea de-a IV-a ediție a conferinței „Moldova in Fashion” – sub zodia sustenabilității

Cum arată viitorul industriei fashion? De ce a venit timpul să spunem „STOP” consumerismului și cum trebuie să „jongleze” designerii cu trendurile anului 2020, ca să vorbească în limbajul universal al modei? Mai mulți experți străini din domeniu au abordat cele mai actuale preocupări ale sectorului la nivel global în cadrul celei de-a IV-a ediții a conferinței „Moldova in Fashion”, desfășurate la Chișinău.

Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Moda este o parte indispensabilă a vieții noastre și în loc să dezbatem dacă alinierea la unele trenduri este ceva bun sau nu pentru cultura noastră, ar fi mult mai înțelept să analizăm cifrele și să vedem impactul sectorului asupra dezvoltării economice. 20% din volumul exporturilor moldovenești revine industriei ușoare, iar 86% din mărfurile exportate ajung în UE: Italia, Germania, Franța, Belgia, Marea Britanie, Polonia, Grecia, etc. Și asta datorită faptului că avem multe companii care dețin forță de muncă competitivă și care oferă brandurilor cu renume internațional produse calitative, executate la cel mai înalt nivel și livrate în cel mai rapid timp.”

Desfășurată cu genericul „Putem modela viitorul în orice fel dorim”, conferința s-a axat pe perspectiva de dezvoltare sustenabilă a industriei fashion – a doua cea mai poluantă industrie din lume. Viziunea speakerilor cu renume mondial din Italia, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Israel a fost împărtășită și de partenerii de dezvoltare ai Moldovei.

Anna Lyberg, Ambasadoarea Suediei la Chișinău: „Când vine vorba de cooperarea bilaterală Moldova – Suedia, avem 2 priorități: dezvoltarea economiei și mediul ambiant. Industria fashion generează astăzi 10% din emisiile de gaze cu efect de seră. Am fost plăcut surprinsă să constat că agenda evenimentului de astăzi include nu doar informație legată de moda contemporană, dar, de asemenea, subliniază necesitatea implementării inovațiilor și alinierea la trenduri legate de sustenabilitate, etică, pentru că sunt trenduri globale. Suedia este avocatul modei sustenabile, de aceea vom susține eforturile industriei ușoare din Moldova în această direcție, în dorința de a contribui la crearea produselor cu valoare adăugată și de a asigura competitivitatea acestui sector.”

Un trend înseamnă un cod, un cuvânt-cheie, iar designerii trebuie să comunice în acest limbaj universal pentru a-și vinde produsele, crede Giovanni Ottonello, director creativ al Institutului European de Design. În prezentarea sa, expertul a prezentat cele 6 megatrenduri care vor marca industria fashion în anul 2020:

• spiritual trip – trimitere către dependența omului modern de tehnologii;
• liquid world – trimitere către conștientizarea apei ca resursă epuizabilă;
• eco life – trimitere către pericolul încălzirii globale;
• glamorous agender – trimitere către estomparea granițelor dintre genul feminin și masculin;
• hedonism – trimitere către mâncare, flori și bijuterii;
• normo code – trimitere către simplitate, monocromie.

Un alt principiu, pe care Giovanni îl recomandă designerilor spre exploatare este valorificarea trecutului.

Giovanni Ottonello, director creativ al Institutului European de Design: „Acum 2 ani am fost în Mexic, unde am consultat un șir de companii care își doreau să vândă pe piețele externe. Le-am spus atunci că un cumpărător din Suedia nu va cumpăra niciodată o geantă brodată cu ornamente tradiționale mexicane, pentru că ele nu-i comunică nimic. Deci dacă decizi să folosești ceva specifici țării tale,  trebuie să creezi o poveste, utilizând aceste coduri universale.”

Tot despre arta de a combina valorile vechi și cele noi, creând povești unice, a vorbit și un alt speaker, Laurenti Arnault, cercetător în domeniul științelor comportamentale, fondator al Laboratorului de Inovație, Universitatea „Oxford Brookes”.

Laurenti Arnault, cercetător în domeniul științelor comportamentale, fondator al Laboratorului de Inovație, Universitatea „Oxford Brookes”: „Brandurile de lux nu vând produse, ele vând vise. Care sunt criteriile care definesc un produs de lux? Tradițiile, raritatea, exclusivitatea, calitatea premium și prețul ridicat. Dar vreau să vă spun că un produs rar și scump nu înseamnă nimic dacă nu face trimitere la tradiții. O companie din Dubai a creat o pereche de pantofi din aur și nimeni nu-i cumpără. Știți de ce? Pentru că nu există o poveste în spate. Dar dacă reușiți să creați un produs cu adevărat exclusiv, nu mai aveți nevoie de poveste.”

Despre exclusivitatea și valoarea articolelor vestimentare a vorbit și consultantul fashion, jurnalistul și cofondatorul Asociației Elvețiene a Modei, Philippe Pourhashemi. Acesta susține că industria modei este în pericol din cauza consumerismului.

Philippe Pourhashemi, consultant fashion, jurnalist și cofondator al Asociației Elvețiene a Modei: „Recent am aflat că circa 50% din produsele cumpărate pe Zalando, unul dintre cei mai mari retaileri online de îmbrăcăminte, sunt returnate. E o nebunie, cât vom continua să consumăm și să pretindem că nu există consecințe? Cred că astăzi designerii ar trebui să renunțe la colecții făcute la repezeală și să încerce să creeze ceva cu adevărat valoros, ca oamenii să aștepte luni în șir ca să cumpere hainele lor. Sustenabilitatea este ceva care poate da valoare unui produs. Dar avem nevoie și de o audiență care să aprecieze asta. Așa că trebuie să fim avocații acestei abordări în fashion. Totodată, trebuie să avem în vedere că nu e suficient ca haina să fie din stofă reciclabilă – ea trebuie să fie dorită, pentru că altfel degeaba ai creat-o.”

Iar Ricardo O’ Nascimento, designer fuzionist care cercetează relațiile corp-mediu, este convins că textilele inteligente ar putea fi un instrument eficient în lupta cu efectele consumerismului. Expertul este este de părere că designerii moldoveni au nu doar potențialul de a folosi, dar și de a pune umărul la inventarea unor stofe reciclabile, accesând mai multe platforme educaționale online, cum ar fi Fabricademy, GreenLab sau Wearsustain.

Ricardo O’ Nascimento, designer fuzionist, Marea Britanie: „Industria fashion trebuie să tindă spre modelul economiei circulare: produci-utilizezi-repari-reutilizezi-colectezi-reciclezi-produci. Pentru asta avem nevoie de materiale care nu poluează mediul și care pot fi reutilizate la nesfârșit. Deocamdată, suntem la început de cale – există zeci de companii care au reușit să producă, la scară mică, stofe din bacterii, ciuperci, colagen sau frunze de ananas, care au reușit să vopsească stofe cu tescovină sau care au creat haine folosind tehnologia 3D. Dar prototipurile lor sunt încă departe de a fi similare cu textilele tradiționale. Totuși, e un început și putem afirma că astfel de tehnologii pot crește valoarea adăugată a produsului.”

Între timp, tehnologia 3D este deja pe larg folosită în industria fashion și anume la crearea prototipurilor virtuale, care înlocuiesc manechinii și permit vizualizarea produsului final fără a fi nevoie de confecționarea versiunii fizice. Amnon Shalev este CEO al unei companii israeliene care folosește schițele designerilor pentru a genera o imagine 3D a hainei concepute.

Amnon Shalev, CEO, compania „Virtuality Fashion”: „Orice va fi digitalizat în această lume și industria fashion nu este o excepție. Dacă e să te gândești că pentru producerea unui tricou e nevoie de 2700 de litri de apă, prototipurile 3D sunt o soluție pentru încălzirea globală. Dacă ești un designer începător, poți căra colecția ta în valiză sau o poți avea pe smartphone – ultima variantă e ceea ce oferim noi.”

În premieră, Conferința „Moldova in Fashion” a avut loc sub egida „Moldova Business Week” – cel mai important eveniment de business din țară – pentru a sublinia impactul semnificativ pe care îl are industria modei în dezvoltarea economiei țării. Conferința a fost organizată de Centrul de Excelență în Design și Tehnologii „ZIPhouse”, Universitatea Tehnică din Moldova, în parteneriat cu Asociația Patronală a Industriei Ușoare (APIUS) și cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID, Guvernul Suediei și UK Aid.

Doina Secrieru