21 martie Ziua Internaţională a Pădurilor

Conform datelor Cadastrului funciar al Republicii Moldova la 01.01.2010 suprafaţa acoperită cu vegetaţie forestieră este de 462,6 mii ha sau 13,7 % din teritoriul ţării, fondul forestier constituie 410,2 mii ha, suprafaţa acoperită cu păduri – 365,8 mii ha (10,9%). Suprafaţa împădurită a Europei este de 29 % iar a Republicii Moldova de doar 13,7%.

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) (www.un.org) a decis ca în fiecare an la 21 martie să fie sărbătorită Ziua Internațională a Pădurilor, venind cu inițiativă către toate țările lumii pentru a susține și organiza activități în contextul acestui eveniment. Prin intermediul Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO)  (www.fao.org)  a fost prezentată o rezoluție ce include un apel către instituțiile de resort și mass-media din toate țările lumii pentru susținerea Zilei Internaționale a Pădurilor.

Ziua Internatională al Padurilor se doreste a fi o oportunitate de crestere a nivelului de constientizare a întregii lumi privind rolul şi importanţa padurilor şi de a determina crearea şi întărirea angajamentului politic pentru realizarea gestionării durabile a pădurilor în toate țările lumii.
Problema conservării diversităţii biologice constituie una din principalele preocupări ale omenirii în Mileniul III. Pentru a ameliora situaţia ecologică la nivel global s-au constituit mai multe Convenţii Internaţionale, destinaţia cărora este de a  dezvolta colaborarea şi, în consecinţă, de a asigura cu eforturi comune diminuarea, iar mai apoi stoparea procesului degradării mediului ambiant.
Pădurile sînt habitatul a aproape 80% din speciile de animale existente pe planeta noastră. La nivel Global,  pădurile menţin o climă globala stabilă şi acopera 31% din suprafaţa terestră. Circa 300 milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în paduri, iar vieţile a 1,6 miliarde de oameni sînt direct legate de păduri.
Anual în lume sînt despădurite peste 13 milioane hectare de păduri, în principal pentru scopuri agricole. Despăduririle sînt responsabile pentru 15% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.
Dar pîna la urma, este de datoria şi în puterea fiecăruia dintre noi să işi aducă contribuţia în acest sens, fie că vorbim despre participarea activă la campaniile de împăduriri (care se organizează primăvara şi toamnă), fie despre utilizarea raţională a hîrtiei şi colectarea selectivă a acesteia, fie de participarea la campanii de educaţie şi de promovare a acţiunilor de împăduriri.
Este important de menţionat că ţara noastră este Parte la mai multe Convenţii internaţionale în domeniul diversităţii biologice. Odată cu semnarea acestor tratate internaţionale Moldova a întreprins mai multe măsuri în vederea creării unui cadru naţional adecvat care asigură protecţia ecosistemelor naturale, folosinţa chibzuită şi conservarea regnului animal şi vegetal, protecţia ariilor naturale protejate  nu numai la nivel local, dar şi regional.
Ponderea relativ redusă a  fondului forestier de stat în raport cu teritoriul total al republicii şi caracterul izolat al amplasării obiectelor de protecţie teritorială, nu asigură o conservare efectivă a diversităţii biologice conform cerinţelor, stipulate în convenţiile din domeniu.
Dacă prima ediţie a Cărţii Roşii includea 55 specii pe cale de dispariție, dintre care 29 specii de animale şi 26 specii de plante, apoi ediţia a II include 242 de specii, inclusiv: 126 specii de animale, 116 specii de plante, apoi a III-a ediţie include 427 de specii. Totodată Republica Moldova dispune de circa 81000 ha terenuri degradate (3%) care sunt practic impracticabile pentru folosinţe agricole sau ar necesita investiţii financiare considerabile pentru aceste scopuri. Concomitent, este necesar de menţionat că Republica Moldova dispune de circa 800 mii ha terenuri afectate de procesele erozionale şi care în cazul neimplementării unor măsuri urgente de atenuare /ameliorare, inclusiv prin crearea unei reţele performante de perdele forestiere de protecţie, riscă să-şi diminueze fertilitatea până la atingerea unor indici care le-ar face de asemeni ineficiente pentru folosinţe agricole.  Principalul scop al politicii de mediu a Republicii Moldova, în  domeniul conservării diversităţii biologice, constituie restabilirea la un nivel optim a diversităţii biologice şi peisagistice, elaborarea şi implementarea măsurilor eficiente pentru conservarea acestora, în conformitate cu cerinţele internaţionale şi naţionale.
Pînă în prezent a fost creat un cadru politic şi legislativ-normativ care reglementează activităţile in domeniul biodiversităţii şi contribuie la asigurarea măsurilor de protecţie şi conservare a speciilor de floră şi faună şi a ecosistemelor naturale.
Anul curent, în contextul celebrării Zilei Internaţionale a Pădurilor, Ministerul Mediului, a elaborat un Plan de activităţi, care prevede organizarea unui şir de manifestări, pentru sensibilizarea publicului larg semnificaţia protecţiei şi conservării biodiversităţii şi încurajarea populaţiei  la  participarea activă în acţiunile de protecţie a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică; de salubrizare a spaţiilor verzi; de plantare a noi terenuri, inclusiv a celor degradate;  de neadmitere a poluării pădurilor, fîşiilor împădurite; de preîntâmpinare a tăierilor neautorizate a vegetaţiei forestiere şi  altor  activităţi în scop de protecţie a mediului, principalele din ele fiind:
– Armonizarea legislaţiei în domeniul biodiversităţii cu Directivele Uniunii Europene;
– Organizarea acţiunii “Un arbore pentru dăinuirea noastră, ediţia 2015”;
– Organizarea concursului naţional “Arborele Anului”.
– Publicarea în revista “Mediul Ambiant” articole privind problematica pădurilor din Republica Moldova;
– Elaborarea şi editarea materialelor ilustrativ-informaţionale: postere, foi volante, pliante, leaflet-uri etc;
Ziua Internatională a Pădurilor obliga Agenţia „Moldsilva” şi Ministerul Mediului, să participe alături de responsabili ai activităţii forestiere din celelalte tări ale lumii la reconsiderarea rolului şi importanţei pădurilor ca mediu regenerator al condițiilor de viață.

Doina Secrieru